„Ai Cartă, ai partă!” – Tinerii din mediul rural și-au setat prioritățile

Conform Institutului Național de Statistică, în 2021, în mediul rural din România aveau rezidența 2177782 de persoane cu vârsta cuprinsă între  14 și 34 de ani, asta însemnând un procent de 11.38% din totalul populației rezidente din România. În plus, există o tendință de creștere a populației tinere din mediul rural, creștere datorată atât migrației fluxului de persoane din mediul urban către mediul rural, dar și ratei mai ridicate a natalității în mediul rural. Astfel, se ridică următoarea întrebare:

Nu toți tinerii din mediul rural își doresc să devină agricultori, iar acest aspect trebuie să se reflecte inclusiv în politicile publice și programele de finanțare pentru tinerii din mediul rural; tinerii din mediul rural au nevoie de programe de dezvoltare personală și profesională relevante în raport cu interesele, aspirațiile, pasiunile și competențele lor.

Problemele tinerilor din mediul rural sunt încă insuficient cunoscute. Statisticile și  studiile despre mediul rural ignoră aspirațiile și nevoile tinerilor din mediul rural, iar  aceștia sunt văzuți de cele mai multe ori doar ca „tineri fermieri” sau principalii  responsabili de conservarea tradițiilor și obiceiurilor specifice. Vorbim din ce în ce  mai mult de importanța intersecționalității în politicile publice și de ce este  important să vedem „tânărul la 360 de grade”, în întreaga sa complexitate și  perspectivă, însă atunci când vorbim de tânărul din mediul rural, de cele mai multe  ori percepția generală a autorităților publice și imaginea de ansamblu pe care  societatea o are despre acești tineri sunt extrem de înguste. Provocările tinerilor din mediul rural sunt diverse, interconectate și vizează mai  multe domenii. Comunitatea locală și autoritățile nu mai reușesc să răspundă în  timp real nevoilor tinerilor. De multe ori, dialogul între aceste părți lipsește cu totul,  iar stabilirea priorităților pentru tinerii din sat se realizează fără să fi existat o  discuție cu aceștia. Tinerii au o nevoie acută să fie văzuți, ascultați, susținuți și  promovați.

Politicile publice sunt lacunare atunci când vine vorba de dezvoltarea tinerilor din mediul rural, în mediul rural, iar sectorul de tineret din mediul rural este aproape invizibil; în plus, politicile publice sunt de cele mai multe ori neconectate la realitatea de zi cu zi a tinerilor din mediul rural și neadaptate nevoilor, provocărilor și problemelor pe care tinerii din mediul rural le întâmpină. Tinerii din mediul rural trebuie să fie implicați în toate etapele elaborării politicilor publice care îi vizează. Creșterea gradului de reprezentare a nevoilor tinerilor din mediul rural în politicile publice la nivel local, județean, național și european trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile publice și societatea civilă. Este prioritar pentru comunitățile rurale să dezvolte strategii de tineret împreună cu tinerii din comunitate, care să urmărească dezvoltarea tinerilor și rezolvarea strategică a problemelor cu care aceștia se confruntă. În plus, toate politicile publice din mediul rural sau care vizează tinerii din mediul rural trebuie să aibă o abordare intersecțională și fie incluzive cu toți tinerii. Politicile publice trebuie să fie relevante și să vină în sprijinul tuturor tinerilor din mediul rural, indiferent de vulnerabilitățile lor.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă la îndemână contexte de participare și implicare în viața comunității; participarea și implicarea trebuie să fie accesibile pentru toți tinerii, indiferent de vulnerabilitatea cu care se confruntă; în plus, tinerii din mediul rural trebuie să fie împuterniciți și să regăsească cu ușurință modele potrivite în jurul lor. Inițiativa tuturor tinerilor din mediul rural trebuie sprijinită și încurajată; tinerii trebuie sprijiniți să dezvolte competențele de care au nevoie pentru a se putea organiza, coaliza și implica în comunitățile lor; rolul și importanța grupurilor informale de tineri sau a organizațiilor de tineret trebuie să crească în mediul rural; tinerii trebuie să dezvolte competențele de care au nevoie pentru a accesa fonduri și obține resurse pentru inițiativele lor; autoritățile publice trebuie să urmărească constant sprijinirea acestor grupuri, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse locale și finanțare.

În procesul de elaborare a Cartei Albe a Tinerilor din Mediul Rural am implicat peste 3000 de tineri din mediul rural din România (elevi care studiază în mediul rural, elevi din mediul rural care fac naveta într-o altă localitate, elevi ai școlilor speciale care au domiciliul în mediul rural, elevi ai școlilor postliceale, studenți din mediul rural, tineri din mediul rural care au abandonat școala sau nu au continuat să meargă la liceu/facultate și nu au un loc de muncă, tineri angajați în mediul rural, tineri din mediul rural care fac naveta la locul de muncă, tineri părinți din mediul rural, tineri din mediul rural din minoritățile naționale, sexuale sau alte minorități, tineri din mediul rural cu dizabilități fizice, mentale sau alte probleme de sănătate, tinerele fete din mediul rural, tinerii antreprenori din mediul rural, tinerii fermieri și liberi profesioniști care locuiesc în mediul rural, tineri din mediul rural care lucrează la negru sau tinerii zilieri, tineri din mediul rural cu dificultăți economice, tineri fără părinți din mediul rural sau tineri din mediul rural care nu locuiesc cu părinții, tinerii artiști și sportivi din mediul rural, dar și tineri din mediul urban, majori și independenți din punct de vedere financiar sau social, care s-au mutat în mediul rural), dar și reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, profesori din mediul rural și reprezentanți ai Inspectoratelor Școlare Județene, și nu în ultimul rând, profesioniști în activitatea cu tinerii care lucrează la firul ierbii cu tinerii din mediul rural și organizațiile nonguvernamentale din mediul rural.

În plus, tinerii din mediul rural, prin Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural, propun reprezentanților autorităților publice din România o serie de 10 priorități strategice, care ar trebui să se regăsească în toate politicile publice de dezvoltare rurală sau care au în vedere tinerii din mediul rural:

Mai mult decât atât, tinerii propun decidenților o serie de 10 principii privind  elaborarea, implementarea și evaluarea tuturor politicilor publice care au în vedere tinerii din mediul rural:

(1) Participarea tinerilor în toate etapele; (2) Focus pe tineri, rezultate concrete și impact sustenabil; (3) Abordare intersecțională; (4) Dialog și colaborare; (5) Incluziune și justiție socială; (6) Reprezentativitate, responsabilitate și asumare; (7) Transparență decizională; (8) Abordare relevantă pentru contextul local; (9) Alocarea de resurse suficiente; (10) Abordare strategică.

„Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural este un document strategic așteptat de ceva timp. Dificultățile cu care se confruntă în mod direct tinerii din mediul rural și provocările pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului în lucrul cu tinerii din aceste comunități reprezintă dovada că un astfel de document era mai mult decât necesar. În timp ce autoritățile publice din România încă nu înțeleg suficient de ce este nevoie de o abordare specială atunci când vorbim de dezvoltarea tinerilor din mediul rural, iar politicile publice la nivel național ignoră cu desăvârșire nevoile actuale ale tinerilor, realizarea unui astfel de document strategic care să seteze prioritățile pentru ecosistemul de tineret din mediul rural reprezintă un punct de plecare atât pentru viitoarea Strategie Națională de Tineret, dar și pentru celelalte politici publice naționale și europene. În continuare, ne dorim ca un număr cât mai mare de decidenți – atât la nivel local, județean, național sau european – să cunoască care sunt prioritățile tinerilor din mediul rural și să urmărească, prin măsuri concrete, rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă și dezvoltarea contextelor de participare, învățare și petrecere a timpului liber de calitate, în mediul rural.

În plus, prin implementarea Cartei Albe a Tinerilor din Mediul Rural urmărim ca tinerii din mediul rural să devină cetățeni activi în comunitățile lor, parteneri egali cu autoritățile publice și ceilalți actori din comunitatea locală. Vrem ca tinerii din mediul rural să devină mai vizibili, mai conectați la comunitatea lor și mai implicați în procesul de luare a deciziilor. Vrem să activăm, să responsabilizăm și să conectăm tinerii din mediul rural, contribuind la creșterea gradului de reprezentare a nevoilor lor la nivel local, județean, regional, național, european și internațional”.

Victor Cătălin TOMA, Coordonator al programului European Youth Village

În perioada următoare ne propunem să ajungem la un număr cât mai mare de decidenți, pentru a promova Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural. De asemenea, în curând, vom publica un Ghid de implementare a Cartei Albe a Tinerilor din Mediul Rural pentru tinerii și autoritățile publice din mediul rural.

Contribuie și tu la implementarea și promovarea Cartei Albe a Tinerilor din mediul Rural în rândul autorităților publice din comuna sau județul tău! Dacă vrei să organizezi un eveniment de promovare a Cartei, ne poți scrie pe adresa de email satuleuropeandetineret@gmail.com și îți putem trimite o serie de materiale și un ghid care să te îndrume în organizarea activității.

Poți găsi și descărca Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural în format pdf aici.