Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă acces la o educație de calitate, resurse educaționale și oportunități de învățare accesibile, indiferent de statut social, resurse financiare, etnie, religie sau satul în care locuiesc, oricând de îndepărtat sau apropiat ar fi acesta de reședința de județ.

Niciun tânăr din mediul rural nu ar trebui să abandoneze școala din cauza dificultăților cu care se confruntă; accesul la educație pentru toți tinerii ar trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile publice locale, județene, regionale, naționale și europene.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să poată învăța în școli curate, iluminate natural, încălzite iarna, cu acces la spații sanitare în interior, cu apă potabilă curentă, laboratoare de specialitate dotate cu instrumentele de învățare potrivite, biblioteci școlare funcționale, cabinete medicale școlare, baze sportive și spații de recreere.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să se simtă acceptați, înțeleși și sprijiniți și să poată învăța în spații sigure și prietenoase; Combaterea discriminării și abuzurilor de orice fel și reducerea stresului pe care tinerii și profesorii îl resimt la școală ar trebui să fie o prioritate pentru toți actorii implicați în educație; Actul educațional și metodele de predare-învățare ar trebui să pună mai mult accentul pe colaborarea între elevi și dezvoltarea de competențe într-un mod conștient.

Toți tinerii din mediul rural trebuie consultați mai des cu privire la interesele și așteptările lor de la școală; Părerile lor ar trebui luate mai des în considerare de către profesori și conducerea școlii; Cadrele didactice trebuie să își manifeste mai des disponibilitatea față de elevi și să aibă o atitudine generală pozitivă asupra tinerilor. Niciunui elev nu ar trebui să îi fie frică să meargă la școală din cauza profesorilor săi.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă acces la un învățământ de calitate, susținut de profesori pregătiți și motivați, dar și la servicii auxiliare (orientare în carieră, consiliere psihologică, mediatori școlari etc.) prestate de profesioniști.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă la îndemână pregătirea, resursele și instrumentele necesare pentru a-și atinge potențialul maxim; Tinerii din mediul rural care își continuă studiile la licee sau universități în diferite orașe au nevoie de programe de sprijin și mentorat care să le facă mai ușor tranziția în noul mediu și să le faciliteze integrarea în grupuri sociale sigure și incluzive.

1. Autobuze suficiente care să asigure locuri pentru toți elevii care fac naveta și sincronizarea programelor autobuzelor și microbuzelor cu programul școlar al elevilor;
2. Înlocuirea mijloacelor de transport vechi, care prezintă probleme tehnice sau care prezintă riscuri pentru siguranța pasagerilor; Toți elevii trebuie să fie în siguranță în timp ce fac naveta;
3. Stații de autobuz amenajate, luminate, acoperite, cu locuri de așteptare, coșuri de gunoi și program afișat, în care elevii să poată aștepta în siguranță venirea autobuzului; Niciun elev nu ar trebui să meargă mai mult de 30 de minute pe jos până la cea mai apropiată stație.
4. Decontarea integrală și la timp a costurilor de transport ale elevilor navetiști; toți elevii trebuie să își cunoască drepturile cu privire la decontul costurilor de transport.
5. Combaterea discriminării elevilor navetiști și dezvoltarea unor mecanisme de susținere pe termen lung a elevilor din grupurile vulnerabile; Niciun elev nu ar trebui să abandoneze școala din cauza condițiilor și costurilor de transport sau a excluziunii sociale.

Toți elevii din mediul rural ar trebui să își cunoască drepturile; Respectarea drepturilor tuturor elevilor ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare director de școală; Fiecare școală din mediul rural ar trebui să aibă un Consiliu al Elevilor funcțional, care să se asigure că vocea tinerilor este ascultată; Tinerii ar trebui implicați mai mult în procesul de luare a deciziilor care îi privesc.

Integrarea metodelor nonformale de predare-învățare ar trebui să devină o practică în toate școlile din mediul rural; Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă la îndemână oportunități suficiente și relevante de implicare în activități de educație nonformală orientate către nevoile lor reale de învățare; Școala altfel trebuie revitalizată, astfel încât să devină un context prielnic de participare și implicare a elevilor în viața școlii; În plus, ar trebui urmărit în permanență dezvoltarea unui parteneriat public – privat cu alte entități pentru dezvoltarea unor cluburi ale elevilor cu scopul susținerii dezvoltării personale și profesionale a acestora.

Toate școlile din mediul rural ar trebui să își asume valorile europene în toate procesele educaționale și administrative.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă la îndemână mijloacele și oportunitățile de a se implica în proiecte de educație nonformală, atât la nivel național, dar mai ales european.

Toate școlile din mediul rural din România ar trebui să fie (mai) conectate la instituții de învățământ din afara țării, iar schimbul de bune practici între elevi, profesori, directori și alți actori instituționali din cadrul școlii ar trebui în permanență încurajat și susținut.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă acces la resurse digitale de învățare, internet și dispozitive.

Educația în mediul rural trebuie să fie incluzivă, iar tinerii trebuie să fie implicați mai des în evaluarea procesului educațional.

Toți tinerii din mediul rural au dreptul să se simtă încrezători în viitorul lor din punct de vedere profesional; Mediul de proveniență nu ar trebui să se numere printre barierele în dezvoltarea profesională a tinerilor; În plus, tinerii din mediul rural au nevoie de job-uri de calitate și bine plătite aproape de casă.

Nu toți tinerii din mediul rural își doresc să devină agricultori, iar acest aspect trebuie să se reflecte inclusiv în politicile publice și programele de finanțare pentru tinerii din mediul rural; Tinerii din mediul rural au nevoie de programe de dezvoltare profesională relevante în raport cu interesele, aspirațiile, pasiunile și competențele lor.

Toți tinerii din mediul rural au dreptul la formare profesională adecvată nevoilor lor de învățare, programe de consiliere și orientare în carieră care să îi sprijine în alegerea meseriei.

Tinerii din mediul rural întâmpină diferite dificultăți atunci când își doresc să își găsească un loc de muncă. De multe ori aceste dificultăți au în vedere distanța față de locul de muncă și facilitățile de transport pentru cei care fac naveta, studiile insuficiente sau incomplete, lipsa de experiență profesională, lipsa de consiliere și orientare în carieră, insuficiența locurilor de muncă în mediul rural (oferta de locuri de muncă este în general limitată și nu reflectă interesele și pregătirea tinerilor), cunoștințele limitate cu privire la realizarea unui CV sau a unei scrisori de motivație, oportunități limitate de formare profesională pentru tinerii din mediul rural, lipsa de timp din cauza muncilor agricole sau alte responsabilități familiale, reticența angajatorilor, stigma faptului că provin din mediul rural, locurile de muncă sunt în general prost plătite în mediul rural și de multe ori tinerii trebuie să se mute în mediul urban pentru a-și urma aspirațiile. Toate aceste dificultăți pot fi combătute prin dezvoltarea și implementarea de politici publice intersectoriale și dezvoltarea unui parteneriat sustenabil între autoritățile publice locale și mediul privat.

Un număr foarte mare de tineri din mediul rural nu cunosc o limbă străină și au competențe digitale limitate. Toți tinerii din mediul rural au nevoie să dezvolte competențe transversale care să le crească gradul de angajabilitate, oportunitățile și șansele de angajare. În plus, tinerii din mediul rural trebuie să devină conștienți de importanța competențelor transversale și să aibă acces la programelor de învățare pe tot parcursul vieții.

Antreprenoriatul este în esență o formă de angajare, care poate contribui la dezvoltarea profesională a tinerilor din mediul rural, dezvoltarea de locuri de muncă pentru alți tineri și asigurarea autonomiei tinerilor. Totuși, pentru ca tinerii din mediul rural să devină antreprenori, aceștia au nevoie de motivație, formare și sprijin (inclusiv financiar), dar și de un cadru care să vină în sprijinul lor. În plus, aceștia trebuie să cunoască și ce alte tipuri de afaceri pot deschide în mediul rural. Există un număr limitat de tineri care sunt atrași de meseria de fermier sau care vor să își deschidă o afacere în domeniul turismului. De asemenea, trebuie încurajate mai mult cooperativele și afacerile sociale în mediul rural, care pot contribui la rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitățile rurale. Satele și comunele din România și autoritățile publice locale trebuie să devină mai deschise pentru astfel de afaceri și să sprijine tinerii.

Toți tinerii din mediul rural au nevoie de acces simplu, rapid și eficient la informație privind oportunitățile de formare și dezvoltare profesională. În plus, responsabilii din partea autorităților publice sau mediului privat trebuie să se asigure că informația este redată într-un mod ușor de înțeles pentru tineri.

Mulți tineri din mediul rural și familiile acestora se confruntă cu sărăcia. În plus, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au accentuat și mai mult dificultățile cu care se confruntă tinerii cu probleme financiare. Pentru a-și depăși condiția, tinerii din mediul rural au nevoie de programe și măsuri concrete și sustenabile, care să fie implementate cu responsabilitate de către factorii de decizie.

Tinerii din mediul rural care se confruntă cu șomajul (în special șomaj pe termen lung) sau care sunt dependenți de sistemul de protecție socială au nevoie de programe de sprijin. De asemenea, este esențial să crească gradul de informare a tinerilor din grupurile vulnerabile cu privire la posibilitățile de integrare/reintegrare pe piața muncii și ce forme alternative de ocupare există.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă acces la programe de educație financiară care să le satisfacă nevoile de formare în acest domeniu.

Părinții tinerilor din mediul rural trebuie să înțeleagă importanța educației și dezvoltării profesionale. De asemenea, autoritățile publice trebuie să implementeze un sistem eficient pentru combaterea muncii la negru și exploatarea tinerilor din mediul rural la muncile agricole.

Toți tinerii trebuie să își cunoască drepturile cu privire la viața profesională, iar autoritățile publice responsabile trebuie să se asigure că drepturile tinerilor sunt respectate cu responsabilitate de către angajatori.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă acces la o diversitate de activități culturale în satele și comunele lor; În general, în sate, există un număr extrem de limitat de activități culturale, care de cele mai multe ori nu reflectă interesele tinerilor și nu îi atrag pe tineri. Acestea sunt de obicei evenimente și activități strâns legate de anumite sărbători și se bazează doar pe tradiții și folclor. Tinerii din mediul rural își doresc un upgrade la cultură, care să reflecte cu adevărat interesele și pasiunile lor. Astfel, este extrem de important ca tinerii să aibă acces la activități culturale, evenimente și oportunități potrivite pentru ei. De cele mai multe ori, activitățile culturale se întâmplă în afara satelor lor, iar accesul tinerilor este limitat de o serie de dificultăți (distanță, cost, facilități de transport etc)

Tinerii din mediul rural își doresc să participe la festivaluri sau concerte, să participe la spectacole de teatru sau dans, să vizioneze filme la cinema sau în aer liber, să fie implicați în mod direct în planificarea Zilelor Comunei lor, să viziteze muzee, vernisaje și expoziții, să participe la cursuri de dans, actorie, muzică sau creație, să participe la activități și proiecte cu tineri din alte culturi și sunt atrași de arta digitală. Își doresc să aibă în comuna lor o bibliotecă funcțională, cu un număr variat de volume. În plus, trebuie sprijinit și promovat constant consumul cultural responsabil și de calitate.

Tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă importanța diversității culturale și au nevoie să participe la activități care să îi deschidă către nou și acceptarea altor culturi.

Tinerii din mediul rural își doresc să participe în mobilități internaționale, să cunoască tineri din alte țări și alte culturi. Pentru a putea face asta, tinerii au nevoie să fie informați despre aceste oportunități și încurajați și sprijiniți să participe.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă și să își asume identitatea de cetățean european, valorile și principiile asociate.

Tinerii din mediul rural au nevoie ca instituțiile de cultură să devină prietenoase cu tinerii și ca acestea să satisfacă nevoile actuale ale tinerilor.

Tinerii talentați din mediul rural au nevoie de sprijin din partea autorităților locale, au nevoie de spații unde să se întâlnească, au nevoie să fie promovați și să devină vizibili și apreciați în comunitățile lor. Căminele culturale din mediul rural ar trebui să devină hub-uri de creație și sprijin pentru tinerii artiști.

Tinerii din mediul rural nu cunosc suficiente resurse culturale online sau platforme virtuale care să le satisfacă nevoile în domeniul artei și culturii. Tinerii din mediul rural trebuie încurajați și orientați spre arta digitală.

Promovarea dialogului intercultural și intergenerațional trebuie să devină o prioritate în fiecare comună din România. Tinerii din mediul rural vor să se conecteze la alți tineri și să devină mai deschiși și pregătiți să accepte tineri din alte culturi. În plus, toți tinerii din mediul rural trebuie să își poată exprima cultura proprie în siguranță, fără temerea de a fi excluși sau judecați. În plus, dialogul intergenerațional  în mediul rural trebuie îmbunătățit, astfel încât tinerii să se simtă încurajați și împuterniciți.

Toți tinerii din mediul rural au nevoie să aibă acces la surse de informare credibile și reale. Aceștia trebuie să își dezvolte gândirea critică astfel încât să poată recunoaște și combate știrile false și dezinformările online și offline.

Autoritățile publice locale, județene, naționale și europene trebuie să respecte dreptul la sănătate al tinerilor din mediul rural; toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă acces egal, garantat, la servicii de sănătate și asistență medicală de calitate. Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă acces la: medic de familie, medic stomatolog, cabinet medical în școală, laborator de analiză medicală și testare pentru diferite afecțiuni (inclusiv HIV și COVID-19), spital, farmacie, medici de specialitate, tratament pentru diferite afecțiuni (inclusiv medicamente și servicii de recuperare), psiholog și servicii de consiliere, prezervative gratuite și alte metode contraceptive, serviciu de ambulanță/transport bolnavi și prim ajutor; toate satele din România ar trebui să aibă infrastructură adecvată pentru persoanele cu dizabilități; toți tinerii cu dizabilități din mediul rural ar trebui să aibă acces la asistență medicală și servicii de îngrijire la domiciliu. Toate serviciile și facilitățile medicale ar trebui să fie prietenoase cu tinerii și să respecte confidențialitatea și intimitatea acestora.

Practicarea unui stil de viață sănătos ar trebui să fie accesibilă pentru toți tinerii din mediul rural. Tinerii din mediul rural au nevoie de programe prin care să dezvolte competențe în domeniul sănătății, au nevoie de instrumentele și resursele necesare pentru a putea avea un stil de viață sănătos. Autoritățile publice trebuie să contribuie la combaterea dificultăților cu care se confruntă tinerii în practicarea unui stil de viață sănătos. Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă acces la hrană sănătoasă.

În mediul rural ar trebui să existe mai multe baze și facilități sportive la care tinerii să aibă acces gratuit; în plus, promovarea sportului în rândul tinerilor ar trebui să devină o prioritate pentru autoritățile publice. De asemenea, tinerii care practică un sport de performanță au nevoie de sprijin și resurse adecvate din partea autorităților publice.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să aibă acces gratuit la workshopuri pe diverse teme din domeniul sănătății, care să contribuie la dezvoltarea competențelor acestora în domeniul medical. Astfel, tinerii din mediul rural trebuie să dezvolte cunoștințe privind diferite tipuri de boli, prevenirea și combaterea lor, cum să acorzi primul ajutor, aspecte de igienă și îngrijirea rănilor, administrarea corectă a medicamentelor (inclusiv a vitaminelor și suplimentelor alimentare), sănătate mentală (anxietate, stres, depresie etc), aspecte de gen și orientare sexuală, metode contraceptive, boli cu transmitere sexuală (inclusiv HIV), folosirea anticoncepționalelor și a pastilei de a doua zi, informații despre întreruperea de sarcină, folosirea prezervativelor, sănătatea mamei și copilului, consimțământ,  menstruație, infertilitate, abuzuri și violență sexuală, adicții (inclusiv efectele consumului de alcool, droguri, abuzul de medicamente etc), alimentație sănătoasă, diferite tipuri de diete/stiluri de viață, tipurile de analize existente și periodicitatea la care acestea trebuie realizate, beneficiile asigurării de sănătate de stat și accesarea acestora, condițiile necesare pentru a beneficia de asigurare de sănătate de stat, informații despre Cardul European de Sănătate și beneficiile acestuia, însemnătatea etichetelor de tipul „bio”, „organic”, „natural” și „provenit din surse sustenabil”, accesibilizarea spațiilor pentru persoanele cu dizabilități, pașii de urmat în situații de urgență sau situații extreme (incendii, cutremure etc), informații despre vaccinuri și administrarea lor, dreptul la sănătate al tinerilor etc. Toate aceste informații ar trebui să vină din surse sigure, credibile și specializate și să fie transpune în mesaje ușor de înțeles de către tineri.

Tinerii cu dizabilități sau probleme de sănătate din mediul rural sunt de cele mai multe ori invizibili. Aceștia au nevoie de contexte de participare în viața publică și oportunități de dezvoltare, au nevoie de resurse, instrumente și servicii personalizate și de specialitate care să le asigure o viață normală, dincolo de problema de sănătate cu care se confruntă. În plus, la rândul lor, tinerii din mediul rural care se confruntă cu dizabilități sau probleme de sănătate au o nevoie acută să fie văzuți, auziți și ascultați și să se simtă parte din comunitatea lor.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă importanța sănătății mentale și să aibă acces la sprijin de specialitate.

Autoritățile publice din mediul rural trebuie să se asigure că toți tinerii sunt și se simt în siguranță. Victimele hărțuirii și violenței trebuie sprijinite și incluse în comunitate.

Autoritățile publice trebuie să implementeze măsuri eficiente pentru a creștere gradul de siguranță în spațiile publice al tuturor tinerilor, dar mai ales al tinerelor și celor din grupurile vulnerabile

Toate politicile publice care vizează mediul rural (inclusiv cele de locuire) ar trebui să urmărească să crească calitatea vieții tinerilor din mediul rural.

Implementarea unor măsuri relevante care să combată efectele pandemiei de COVID-19 și să vină în sprijinul tinerilor. Toți tinerii din mediul rural afectați de pandemia de COVID-19 trebuie să obțină sprijin personalizat în funcție de modul în care aceștia au fost afectați de pandemie. Tinerii trebuie să dezvolte încredere în cadrele medicale, iar acestea trebuie să fie mai deschise către tineri. Instituțiile medicale din mediul rural trebuie să ofere servicii medicale prietenoase cu tinerii și să respecte dreptul la sănătate al tinerilor.

Problemele tinerilor din mediul rural sunt insuficient cunoscute: statisticile și studiile despre mediul rural ignoră aspirațiile și nevoile personale ale tinerilor din mediul rural, iar aceștia sunt văzuți de cele mai multe ori doar ca „tineri fermieri” sau principalii responsabili de conservarea tradițiilor și obiceiurilor specifice. Există câteva cercetări cu privire la mediul rural însă de cele mai multe ori aceste cercetări descriu mai degrabă discrepanțele dintre rural și urban, fără a avea în vedere nevoile, interesele și provocările cu care se confruntă tinerii din mediul rural. Autoritățile publice din mediul rural, dar și autoritățile județene, naționale și europene trebuie să aibă o perspectivă mai clară asupra a ceea ce tinerii din mediul rural își doresc.

Provocările tinerilor din mediul rural sunt diverse, interconectate și vizează mai multe domenii. Comunitatea locală și autoritățile nu mai reușesc să răspundă în timp real nevoilor tinerilor. De multe ori, dialogul între aceste părți lepșește cu totul, iar stabilirea priorităților pentru tinerii din sat se realizează fără să fi existat o discuție cu aceștia. Tinerii au o nevoie acută să fie văzuți, ascultați, susținuți și promovați. De aceea, este necesar ca autoritățile publice trebuie să devină mai deschise să colaboreze cu tinerii, iar aceștia să fie implicați cât mai mult posibil în procesul de luare a deciziilor, mai ales a acelor decizii care îi privesc în mod direct.

Politicile publice sunt lacunare atunci când vine vorba de dezvoltarea tinerilor din mediul rural, în mediul rural, iar sectorul de tineret din mediul rural este aproape invizibil; în plus, politicile publice sunt de cele mai multe ori neconectate la realitatea de zi cu zi a tinerilor din mediul rural și neadaptate nevoilor, provocărilor și problemelor pe care tinerii din mediul rural le întâmpină. Tinerii din mediul rural trebuie să fie implicați în toate etapele elaborării politicilor publice care îi vizează. Creșterea gradului de reprezentare a nevoilor tinerilor din mediul rural în politicile publice la nivel local, județean, național și european trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile publice și societatea civilă. Este prioritar pentru comunitățile rurale să dezvolte strategii de tineret împreună cu tinerii din comunitate, care să urmărească dezvoltarea tinerilor și să rezolvarea strategică a problemelor cu care aceștia se confruntă.

Toate politicile publice din mediul rural sau care vizează tinerii din mediul rural trebuie să aibă o abordare intersecțională și fie incluzive cu toți tinerii. Politicile publice trebuie să fie relevante și să vină în sprijinul tuturor tinerilor din mediul rural, indiferent de vulnerabilitățile lor.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să fie văzuți ca parteneri egali în comunitatea locală de către autoritățile publice și ceilalți stakeholderi. Tinerii trebuie să dezvolte competențele necesare pentru a se implica în comunitate. Tinerii au nevoie ca ceilalți actori din comunitate să aibă încredere în ei și să le ofere șansa să se implice în comunitate.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă la îndemână competențele și instrumentele democratice pentru a-și putea schimba comunitatea în bine; participarea tinerilor din mediul rural în viața comunității și în procesul de luare a deciziilor trebuie să fie încurajată, sprijinită și cultivată. În plus, autoritățile publice și societatea civilă trebuie să urmărească dezvoltarea spiritului civic în rândul tinerilor din mediul rural și să crească numărul de tineri care participă la ședințele de Consiliu Local și care sunt interesați de problemele comunei lor sau de ce se întâmplă în jurul lor.

Inițiativa tuturor tinerilor din mediul rural trebuie sprijinită și încurajată; tinerii trebuie sprijiniți să dezvolte competențele de care au nevoie pentru a se putea organiza, coaliza și implica în comunitățile lor; rolul și importanța grupurilor informale de tineri sau a organizațiilor de tineret trebuie să crească în mediul rural; tinerii trebuie să dezvolte competențele de care au nevoie pentru a accesa fonduri și obține resurse pentru inițiativele lor; autoritățile publice trebuie să urmărească constant sprijinirea acestor grupuri, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse locale și finanțare.

Autoritățile naționale și europene trebuie să susțină programele strategice care urmăresc dezvoltarea oportunităților de participare pentru tinerii din mediul rural sau care dezvoltă sectorul de tineret din mediul rural.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să cunoască beneficiile voluntariatului și să aibă oportunitatea să se implice în activități de voluntariat potrivite și de calitate. Este absolut necesar ca toți actori relevanți din sectorul de tineret să urmărească prin măsuri concrete dezvoltarea unei culturi a participării tinerilor în mediul rural.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă la îndemână contexte de participare și implicare în viața comunității; participarea și implicarea trebuie să fie accesibilă pentru toți tinerii, indiferent de vulnerabilitatea cu care se confruntă; în plus, tinerii din mediul rural trebuie să fie împuterniciți și să regăsească cu ușurință modele potrivită în jurul lor.

Toți tinerii din mediul rural ar trebui să își asume rolul de cetățean european implicat, să se identifice ca european, să cunoască beneficiile Uniunii Europene pentru tineri și drepturile pe care le au în calitate de cetățeni europeni, să cunoască modul în care funcționează Uniunea Europeană și să își asume valorile și principiile europene. În plus, tinerii din mediul rural trebuie să se conecteze la Uniunea Europeană și să se simtă parte din UE.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să cunoască ce oportunități de participare, învățare și implicare au la îndemână; de asemenea, tinerii din mediul rural ar trebui să se regăsească din ce în ce mai mult ca inițiatori sau participanți la diferite mobilități naționale și internaționale de învățare și participare; Tinerii din mediul rural au nevoie de contexte de participare la nivel European, în care să se întâlnească și să colaboreze cu alți tineri din mediul rural.

Tinerii din mediul rural își doresc ca satele lor să devină Sate Europene de Tineret și să facă parte din schimbarea comunității lor. Programul European Youth Village este un program strategic care urmărește atât dezvoltarea de oportunități pentru tinerii din mediul rural, în mediul rural, dar și dezvoltarea întregului ecosistem de tineret din România și Uniunea Europeană.

Tinerii din mediul rural își doresc să devină vizibili la nivel național, iar vocea lor să fie ascultată de către autoritățile publice. Rețeaua RITM urmărește să devină o structură reprezentativă pentru tinerii din mediul rural la nivel național și european. RITM va deveni un partener de dialog pentru toți actorii din ecosistemul de tineret, va monitoriza modul în care politicile publice sunt implementate și va influența deciziile autorităților din România și UE.

Extinderea programului European Youth Village la nivel european va contribui la dezvoltarea sectorului de tineret din România și Europa și va crea contexte de colaborare și conectare pentru tinerii din mediul rural, influențând totodată politicile publice în domeniul tineretului la nivel internațional.

Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural trasează prioritățile tinerilor din aceste comunități; pentru realizarea direcțiilor strategice cuprinse în cadrul acestui document, tinerii din mediul rural trebuie să fie implicați în toate etapele.

Gala Tinerilor din Mediul Rural pune în lumina reflectoarelor poveștile de succes din mediul rural și dă vizibilitate tinerilor, organizațiilor de tineret, inițiativelor și poveștilor de succes din mediul rural. Tinerii din mediul rural au nevoie să fie văzuți, ascultați, iar implicarea lor să fie celebrată și recunoscută.

Participarea tinerilor din mediul rural trebuie să se regăsească pe lista de priorități orizontale ale programelor de finanțare pentru tineri. Acest lucru va încuraja tinerii să obțină finanțare pentru a-și pune ideile în aplicare. Programele europene de finanțare pentru tineri trebuie să devină mai ușor accesibile pentru acestea, iar tinerii au nevoie de sprijin pentru a dezvolta capacitatea să își transpună ideile și planurile în propuneri de finanțare.

Oportunitățile de petrecere a timpului liber în mediul rural sunt limitate. În satele și comunele din România, de cele mai multe ori, se întâmplă să nu existe spații special amenajate unde tinerii să poată să se întâlnească cu prietenii lor și să socializeze. Se întâmplă des ca tinerii din mediul rural nu își pot practica pasiunile în satul lor și trebuie să facă naveta într-o altă localitate. Conceptul de „întâlniri de comunitate” este insuficient promovat în mediul rural și lipsesc persoanele resursă care să se ocupe de organizarea acestor evenimente. Tinerii din mediul rural își doresc diversificarea oportunităților de petrecere a timpului liber și crearea de spații și contexte unde să își practice pasiunile sau să își petreacă timpul liber în siguranță și într-un mod constructiv. Tinerii își doresc ca în satele și comunele lor să fie organizate tabere, activități sportive, ateliere și training-uri pe diverse teme, activități de voluntariat, schimburi de experiență, activități culturale și artistice, activități de informare, jocuri și alte activități distractive, activități de ecologizare, activități în natură etc. În plus, tinerii din mediul rural trebuie împuterniciți și sprijiniți să devină ei însăși inițiatori în comunitățile lor și să organizeze întâlnirile de comunitate și diferite activități pentru ceilalți tineri. Centrele mobile de tineret pot reprezenta o soluție care să vină în sprijinul tinerilor din mediul rural și să creeze oportunități de petrecere a timpului liber în satele lor. Autoritățile publice trebuie să vină în sprijinul tinerilor, contribuind la dezvoltarea oportunităților și facilităților de petrecere a timpului liber pentru ei. GAL-urile și asocierile între diferite comune ar putea reprezenta o soluție pentru înființarea unui centru mobil de tineret care să ofere servicii tinerilor din mai multe comune.

Tinerii din mediul rural își doresc ca în satele și comunele lor să existe facilități de agrement, la care să aibă acces în mod gratuit. Autoritățile publice lor trebuie să urmărească dezvoltarea infrastructurii de agrement în comunele lor și să dezvolte parteneriate cu sectorul privat pentru ca tinerii din mediul rural să se bucure de gratuități sau alte facilități.

În mediul rural de multe ori se întâmplă să nu existe spații sigure outdoor unde tinerii să se poată întâlni cu prietenii lor atunci când „ies afară”. De asemenea, există un număr extrem de mic de parcuri în mediul rural. De multe ori se întâmplă ca aceste spații să nu fie amenajate sau să prezinte o serie de riscuri pentru tineri. Tinerii din mediul rural își doresc să aibă spații outdoor sigure, întreținute și modernizate.

Tinerii din mediul rural își doresc ca în comunitățile lor să existe centre de tineret; aceștia își doresc ca în comunele lor să existe spații sigure unde să fie organizate activități sportive, activități muzicale, activități de ecologizare, ateliere de pictură, ateliere de dans, workshopuri de dezvoltare personală, seri de film, cluburi de lectură, cursuri de limbi străine, activități artistice, cursuri de teatru etc. sau pur și simplu să aibă posibilitatea să se întâlnească cu prietenii lor și să își petreacă timpul liber într-un mod constructiv. Tinerii au nevoie de sprijinul și îndrumarea unor specialiști din sector (lucrători de tineret, consilieri etc.)

Numărul de centre de tineret din mediul rural este extrem de mic și totuși, în satele și comunele din România există un număr foarte mare de spații (spații nefolosite aflate în gestiunea autorităților locale, care pot fi reabilitate și a căror destinație inițială poate fi schimbată și spații ce pot fi extinse sau reamenajate) care ar putea fi transformate în spații pentru tineri.

Autoritățile publice din România trebuie să înțeleagă importanța rolului lucrătorilor de tineret pentru dezvoltarea tinerilor. Aceștia trebuie să se asigure că în comunele lor există un lucrător de tineret care să organizeze constant activități cu tinerii și care să contribuie strategic la dezvoltarea lor personală, profesională și socială.

Organizațiile neguvernamentale și grupurile informale de tineri din mediul rural au nevoie de resurse și finanțare pentru a crește impactul proiectelor în mediul rural. Autoritățile publice trebuie să vină în sprijinul acestora și să recunoască impactul pe care proiectele de tineret le au în comunitate.

Tinerii din mediul rural trebuie să cunoască ce platforme virtuale există și cum se pot folosi responsabil de acestea.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să dezvolte competențe digitale, să cunoască ce instrumente digitale și sursele online de informare pot folosi, dar și cum să se poată feri de hârțuirea cibernetică sau alte riscuri online; Aceștia trebuie să învețe cum să folosească rețelele sociale și întreg spațiu virtual într-un mod responsabil și în siguranță.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să își cunoască drepturile pe care le au, atât pentru a putea face uz de ele într-un mod responsabil, dar și pentru a putea identifica acele situații când drepturile le sunt încălcate.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să fie capabili să recunoască atunci când drepturile le sunt încălcate și să poată acționa în consecință.

Autoritățile publice din România trebuie să respecte și să garanteze drepturile tuturor tinerilor din mediul rural. Tinerii din mediul rural își doresc să aibă la îndemână un instrument ușor de folosit pentru a putea semnala cazurile de abuz sau atunci când simt că le sunt încălcate drepturile.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă importanța respectării, garantării și protejării drepturilor tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, gen, sex, orientare sexuală, etnie, rasă, religie, statut social, abilități sau vulnerabilitate.

Din cauza accesului limitat la informații și la oportunități de învățare, tinerii din mediul rural sunt mai vulnerabili la știrile false sau campaniile de dezinformare. În general, mediul rural este mai conservator și legat de tradiții. Împreună, dezinformarea și conservatorismul pot duce la creșterea radicalizării tinerilor și dezvoltarea unei forme de reticență pentru schimbare. Societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și autoritățile publice trebuie să găsească soluții pertinente pentru a preveni radicalizarea tinerilor din mediul rural și pentru a încuraja comportamente responsabile.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să își asume principiile europene privind drepturile omului, diversitatea culturală, nondiscriminarea, toleranța, acceptarea, solidaritatea, echitatea, egalitatea și justiția socială. Aceștia trebuie să înțeleagă și să își asume fiecare principiu cu responsabilitate și urmărească întotdeauna să respecte drepturile celor din jurul lor.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să devină conștienți de efectele negative ale discriminării și excluziunii sociale.

Combaterea excluziunii, marginalizării, rasismului, discursului instigator la ură și a oricărei altă formă de discriminare și violență trebuie să devină o prioritate pentru societatea civilă și autoritățile publice din mediul rural. În plus, tinerii își doresc să existe în mediul rural un sistem eficient de sprijin și consiliere pentru victimele violenței și hărțuirii de orice fel.

În continuare, în mediul rural, există comunități segregate pe baza etniei, iar tinerii din mediul rural de etnie romă întâmpină o serie de dificultăți speciale atât din partea comunității, dar și din partea autorităților publice. De multe ori se întâmplă ca discriminarea și excluziunea să se întâmple la nivel de sistem, iar funcționarii publici să contribuie la rasismul sistemic. Tinerii din mediul rural își doresc ca sistemul public să devină mai incluziv, mai tolerant și mai solidar cu tinerii și comunitatea romă.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să aibă la îndemână instrumentele și competențele de care au nevoie pentru a acționa atunci când sunt discriminați, hărțuiți sau sunt victimele violenței de orice fel.

Tinerii cu oportunități reduse din mediul rural au nevoie să fie împuterniciți să participe în viața comunității și să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Autoritățile publice și societatea civilă trebuie să aibă în vedere măsuri eficiente pentru incluziunea socială a tinerilor cu oportunități reduse în toate aspectele vieții.

În funcție de vulnerabilitățile cu care se confruntă, tinerii cu oportunități reduse au nevoie de un plan de intervenție diferit. Autoritățile publice din mediul rural trebuie să contribuie strategic la rezolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii la nivel local.

Autoritățile publice din România, atât la nivel local, dar și național, trebuie să înțeleagă complexitatea conceptului de oportunitate redusă și modul în care tipurile diferite de vulnerabilități cu care se confruntă tinerii din mediul rural pot afecta viața acestora. De aceea, autoritățile publice trebuie să își asume o abordare intersecțională în procesul de luare a deciziilor, astfel încât, politicile publice și acțiunile lor să fie cu adevărat incluzive și eficiente pentru toți tinerii.

Incluziunea și diversitatea sunt valori pe care autoritățile publice și societatea civilă trebuie să și le asume și să le promoveze în comunitățile rurale, iar în același timp să creeze punți de legătură între grupurile minoritare și să prevină procesul de asimilare culturală.

Autoritățile publice și societatea civilă trebuie să aibă în vedere măsuri eficiente care să promoveze și să protejeze drepturile minorităților. De asemenea, este foarte important ca măsurile să garanteze egalitatea și nediscriminarea grupurilor minoritate și totodată să le sprijine pe acestea în participarea în viața societății.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să devină parteneri egal de dialog cu ceilalți actori din comunitatea locală. Promovarea coeziunii sociale, organizarea comunitară și sprijinirea construirii de relații de încredere între tineri și între tineri și adulți trebuie să devină o prioritate pentru autorități.

Organizațiile și grupurile civice active în domeniul drepturilor omului, incluziunii sociale și lucrul la firul ierbii cu tinerii cu oportunități reduse au nevoie de sprijin constant, acces facil la resurse și finanțare pentru a-și putea continua misiunea și a produce un impact sustenabil în comunitățile rurale.

În mediul rural, încă există un număr semnificativ de cazuri de violență de gen și discriminare față de minoritățile sexuale. Combaterea sexismului și a discriminării de gen trebuie să devină o prioritate pentru societatea civilă și autoritățile publice din mediul rural, iar tinerele fete și minoritățile sexuale trebuie împuternicite să își apere drepturile. De asemenea, este necesară integrarea unei abordări sensibile la gen în toate aspectele vieții.

Toți tinerii din mediul rural își doresc ca satele lor să devină cu adevărat spații sigure și prietenoase cu toți tinerii, în care să se poată dezvolta personal, profesional și social și să își atingă potențialul maxim. În plus, toate comunitățile rurale din România trebuie să promoveze incluziunea și diversitatea, să combată rasismul și discriminarea față de grupurile minoritare și să apere drepturile tuturor tinerilor.

Mediul înconjurător prezintă un interes crescut pentru tinerii din mediul rural. Și totuși, comunitățile lor se confruntă cu multe probleme de mediu. Combaterea acestor probleme și atragerea de fonduri pentru soluții verzi pentru comunitate trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile publice din mediul rural. Tinerii își doresc să fie parte din schimbare și să vină în sprijinul autorităților publice, dar au la rândul lor nevoie de sprijin și contexte.

În mediul rural, de multe ori, se întâmplă să existe un număr extrem de mic de spații verzi, iar aceste spații să nu fie întotdeauna amenajate corespunzător. Tinerii din mediul rural își doresc ca în comunitățile lor să existe mai multe spații verzi, iar cele existente să fie întreținute. Aceștia își doresc ca în comunele lor să existe parcuri și alte spații verzi de agrement.

Tinerii din mediul rural au nevoie de programe prin care să dezvolte competențe cu privire la importanta protecției mediului, au nevoie de instrumentele și resursele necesare pentru a putea avea un comportament sustenabil, verde, prietenos cu mediul si resursele naturale. Toți tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă și să își asume un comportament sustenabil, prietenos cu mediul și resursele naturale, dar pentru a putea face asta, trebuie să cunoască și impactul acțiunilor din viața de zi cu zi asupra mediului și modalități concrete prin care pot să își trăiască viața într-un mod (mai) sustenabil.

Tinerii din mediul rural trebuie să înțeleagă importanța biodiversității, protecției mediului înconjurător și protecției animalelor. De asemenea, autoritățile publice trebuie să implementeze un sistem eficient pentru protecția biodiversității, mediului înconjurător și a animalelor la nivel local.

Participarea tinerilor din mediul rural în campanii, activități și proiecte de mediu trebuie să fie încurajată, sprijinită și cultivată. Tinerii își doresc să se implice în activități de ecologizare, campanii de plantare, dar și alte acțiuni și proiecte de mediu.

Toți tinerii din mediul rural trebuie să cunoască diferite inițiative globale/naționale care vizează mediul înconjurător, care să îi inspire și să îi motiveze. Tinerii își doresc să fie parte din astfel de inițiative.

În mediul rural de multe ori se întâmplă să nu existe autobuze suficiente care să asigure locuri pentru toți tinerii. De asemenea, condițiile de transport nu sunt întotdeauna cele mai bune, iar siguranța tinerilor este amenințată. În plus, de multe ori prețul transportului este prea mare pentru unii tineri. De aceea, autoritățile publice trebuie să găsească soluții pertinente pentru a facilita mobilitatea tinerilor din mediul rural, atât dinspre sat spre orașe, dar și spre alte sate (transportul intra-comunal) și în același timp trebuie să crească strategic gradul de acces al tinerilor la resurse locale.