Liceenii din mediul rural îl contrazic pe Ministrul Educației: nu toți elevii beneficiază de transport gratuit!

Bianca, Andreea, Despina, Sorin, Ioana, Lavinia, Gabriel, Cosmin, Valentina sau Darius sunt doar câțiva dintre elevii din mediul rural care fac zilnic naveta pentru a ajunge la liceu. Cei mai mulți dintre ei întâmpină diferite dificultăți pentru a merge la școală.

 

În timp ce Ministrul Educației scrie pe pagina sa de Facebook faptul că “asigurarea gratuității transportului elevilor și bursele sociale sunt de maximă importanță pentru Guvernul României și sunt asigurate, fiecare în parte, de la bugetul de stat”, elevii navetiști din mediul rural din diferite județe ne prezintă situația reală: nu toți elevii beneficiază de transport gratuit, iar sprijinul pe care îl primesc tinerii care nu au posibilitatea de a se deplasa cu trenul spre școală este unul inegal. Acești tineri sunt obligați să își plătească abonamente la autobuze sau microbuze, iar costurile nu le sunt decontate, de cele mai multe ori, decât într-un procent care nu acoperă nici măcar jumătate din sumele pe care le plătesc lunar. 

 

În timp ce Ministrul Educației ne spune că “Bugetul pentru bursele elevilor este in anul 2022 de 5 ori mai mare decât în anul 2020*”, efectele măsurilor recente luate de Guvernul României au un impact negativ asupra liceenilor navetiști din mediul rural, iar sprijinul financiar oferit pentru a asigura accesul la educație al liceenilor din mediul rural devine tot mai mic în raport cu nevoile reale pe care ei le au. 

(*pentru acuratețea informațiilor trebuie să menționăm faptul că în realitatea abia din 2021 bursele au fost asigurare de la bugetul de stat).

 

Am întrebat liceenii din comunitatea European Youth Village cât costă azi accesul lor la educația gratuită.

 

“Bună, sunt Darius, am 17 ani și locuiesc în Mihăiești, comuna Sânpaul, județul Cluj. Fiind elev în clasa a XII-a în Cluj, sunt nevoit să fac naveta în fiecare zi spre școală. Abonamentul lunar pentru a face naveta până în Cluj costă acum 275 lei pentru aproximativ 25 km, acesta fiind la școală decontat doar 95 lei. Apoi mai plătesc abonamentul pe transportul public din Cluj-Napoca, care anul acesta a ajuns să fie 90 lei doar pe o singură linie (acest abonament nu este decontat deloc). Dimineața mă trezesc la 5:45 ca să pot să iau ultimul autobuz de dimineață, acesta fiind la 6:10 aproximativ, că uneori nu se respectă orarul și poate vine mai repede și atunci pot să îl pierd. Astfel că la 6:40 ajung în Cluj unde trebuie să stau pe undeva o ora jumate uneori, până să înceapă cursurile la școală. În plus, și locurile pentru pasageri sunt insuficiente și în fiecare dimineață sau după-masă nu sunt locuri disponibile și trebuie să stau în picioare.”

 

“Mă numesc Andreea, am 17 ani și locuiesc în satul Ruși, comuna Slimnic, județul Sibiu, la vreo 26 de km distanță de Sibiu. Nu am posibilitatea de a face liceul în satul meu, deoarece nu există decât școală gimnazială, și plătesc abonamentul pe o lună întreagă cu prețul de 506 lei. Nu mi se pare un preț tocmai ok, mai ales pentru cei care probabil nu au posibilități sau care au mai mulți copii să plătească atât de mult, iar pe lângă această problemă să ni se scoată și bursa, singurul nostru sprijin. Chiar dacă suntem elevi din mediul rural trebuie să avem și noi dreptul la o părere. Nu mi se pare ok tot ceea ce se întâmplă în momentul de față. Măcar un autobuz pentru elevii din mediul rural era bun, un autobuz care să fie gratis pentru elevi! În momentul de față noi, liceenii din mediul rural, nu mai beneficiem de niciun sprijin financiar, și cred că ar trebui să fim și noi mult mai înțeleși!”

 

“Mă numesc Despina, am 16 ani și locuiesc în satul Bîra, comuna Bîra, judetul Neamț. Fac zilnic naveta în Roman, fiind la liceu în clasa a XI-a. Sunt obligată să-mi fac abonament pentru a parcurge 25 de km cu tot cu ruta la Gândiți, dintre satul meu Bîra și Roman. Abonamentul pe 23 de zile (pentru că în weekend nu ne ia cu abonamentul și trebuie să plătim biletul dus-întors încă 22 de lei) mă costă 290 de lei pe lună. Având în vedere că plătesc 290 de lei pe lună la abonament și mi se decontează doar 25-40 de lei, pot spune că este un mare dezavantaj pentru mine. Anul trecut am plătit la abonament 230 de lei și tot atât mi se deconta.”

 

“Sunt Sorin, vin dintr-un sat numit Cămărașu (județul Cluj). Am de mers până la Cluj 50 km. Un bilet de autobuz este 15-20 lei. Stau în cămin – plătesc căminul 600lei/lună plus bani de cheltuială în timpul săptămânii. Și mi se decontează 8 curse pe an.”

 

“Sunt Bianca și mă număr printre elevii norocoși din mediul rural. Stau la 25 de km de Ploiești și fac naveta zilnic cu trenul, abonamentul pe tren este gratuit, la fel și abonamentul pe transportul public în comun din Ploiești. Am însă colegi care fac naveta cu autobuzul, iar asta implică un cost lunar în valoare de câteva sute de lei, de multe ori decontat în proporție de 30-50%. Conștientizez că sunt unul dintre puținii elevi care nu trebuie sa facă un sacrificiu financiar uriaș pentru a avea acces la serviciile de educație, dar îmi doresc să fac problema colegilor mei vizibilă, pentru că educația elevilor din mediul rural este importantă!”

 

“Eu sunt Ioana, am 15 ani și locuiesc în satul Zănoaga, comuna Dumbrava (județul Prahova). Fac zilnic naveta la liceu în Ploiești, fiind acum în clasa a IX-a. În satul meu nu este liceu, astfel că fac naveta cu trenul. Îmi fac un abonament pentru a parcurge cei 26 de km dintre satul meu și Ploiești, dar și un abonament pentru a parcurge distanța de la gara de sud până la liceu. Fără carnet vizat de la liceu și fără adeverințe, la începutul anului școlar abia am făcut rost de abonamente gratuite. Procedurile acestea ar trebui simplificate și, de ce nu, digitalizate pentru a ne fi mai ușor.”

 

“Mă numesc Lavinia, am 17 ani și locuiesc în satul Bolătău, comuna Zemeș, județul Bacău. Zilnic fac naveta la liceu în orașul Moinești, fiind acum în clasa a XI-a. Pentru a putea ajunge la liceu sunt nevoită să-mi fac un abonament care mă costă lunar 300 lei, pentru a putea parcurge cei 17 km. Anul trecut această sumă o puteam achita mult mai ușor cu ajutorul  bursei de navetă, pe care din nefericire anul acesta nu o mai primesc. Provenind din mediul rural, distanța a fost mereu o problema pentru mine, dar acum îmi este și mai greu pentru că abonamentele s-au scumpit. Încă nu mi-am luat abonament, o sa îmi cumpăr de luni, dar mi s-a spus că prețul integral pe care trebuie să-l achit lunar pe abonament este în valoare de 300 de lei. Nu ne-au zis de nicio modalitate de decontare.”

 

“Am văzut inițiativa cu transportul în comun și aș avea și eu o poveste. Toți cei din comuna Panaci se confruntă cu asta, însă voi vorbi din perspectiva mea. Eu sunt Gabriel, am 17 ani. În Panaci, nu avem liceu. Cel mai apropiat se află la 18 km distanță, în Vatra Dornei. Și cum nu dispun de transportul cu trenul, sunt nevoit să iau autobuzul, de la singura firmă care trece prin zona. Abonamentul pe 20 de zile a fost 380 de lei. Și singura decontare care mi se oferă este de 25-30%, din partea liceului. Deci, primesc cam 90-100 de lei înapoi, ceea ce nu e foarte rău, dar e descurajator. Eu sunt în clasa a XII-a și mai am doar acest an, dar sunt tineri care abia au intrat în primul an și îi poate descuraja din a frecventa liceul.”

 

“Bună, sunt Cosmin și sunt din comuna Panaci, județul Suceava, provin din mediul rural și sunt în clasa a XI-a. Cel mai apropiat liceu este în orașul Vatra Dornei. Până acolo mă deplasez cu transportul în comun, respectiv microbuzul, 18 km din satul Coverca. Costurile de transport lunar se ridică undeva la 380 de lei. Costul zilnic al unui bilet de autobuz este 11 lei doar dus și 19 lei dus-întors. Decontarea pe abonament este undeva la 15% și chiar și așa banii nu intră la termenul la care trebuie, având mereu întârziere de una sau două luni. Anul trecut era mai convenabil să faci abonament deoarece aveam o reducere de 2 lei pe cursă. Dovada cu abonamentul pe 17 zile de transport în valoare de 323 de lei.”

 

 

 

 

“Mă numesc Valentina și povestea mea de liceană ar fi că locuiesc în afară satului, iar până în sat sunt vreo 2-3 km pe care trebuie să îi fac pe jos. Din satul Ciutelec până la liceul din comuna Popești (județul Bihor) sunt vreo 3 km (dus-întors 6 km) și fac naveta cu un microbuz de firmă privată care îmi ia 120 de lei pe lună, și mi se decontează în jur de 30 de lei. În plus, de multe ori se întâmplă să nu vină microbuzul și dacă nu găsești vreun taxi trebuie să vii pe jos, fie ploaie sau ninsoare.”

 

Notă: Elevilor nu le este decontat transportul la timp, acesta fiind și motivul pentru care unii dintre ei nu au mereu informații exacte despre sumele care le-au fost decontate pentru fiecare lună (mulți dintre ei ne-au transmis că primesc decontul cam la două luni). De asemenea, elevii nu sunt informați despre procedura exactă de decont, fiind nevoiți să „ghicească” de cele mai multe ori ce sume le-au fost decontate, în funcție de sumele pe care le-au primit în cont.

 

Guvernanța programului European Youth Village formată din Asociația pentru Dezvoltare Activă și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, alături de tinerii din comunitatea European Youth Village, solicită Ministrului Educației să găsească soluții echitabile și incluzive care să vină în sprijinul TUTUROR elevilor, inclusiv al liceenilor din mediul rural.

 

Colaborarea între autoritatea publică și societatea civilă este vitală pentru a asigura egalitatea de șanse în educație și educația incluzivă. De la firul ierbii, în urma consultării a peste 3000 de tineri, vă aducem la cunoștință faptul că tinerii din mediul rural și-au setat prioritățile. Toate prioritățile pot fi regăsite în Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural însă aici vom menționa trei dintre ele:

1. Identificarea și combaterea barierelor în educație și formare cu care se confruntă tinerii din mediul rural.
2. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente care să sprijine tinerii din mediul rural să își continue studiile.
3. Dezvoltarea facilităților de transport în mediul rural și rezolvarea dificultăților cu care se confruntă tinerii navetiști pentru a merge la școală.

 

Niciun elev nu ar trebui să abandoneze școala din cauza condițiilor și costurilor de transport! Mai multe și despre Scrisoarea deschisă către Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației poți citi aici.

 

PS: Mai există tineri în mediul rural? Este întrebarea de care ne lovim adesea în interacțiunea noastră cu reprezentanți ai instituțiilor publice din România, reprezentanți ai mass media, prieteni sau adulți cu care ne intersectăm în eforturile noastre de a dezvolta programul European Youth Village. În anul 2020, conform Institutului Național de Statistică, în mediul rural își aveau domiciliul 1.176.000 de tineri cu vârste între 15-24 de ani, pe când în orașe erau înregistrați 1.110.00 de tineri cu vârste cuprinse în același interval. Da, suntem aici.