Scrisoare deschisă către Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educației,
Egalitatea de șanse în educație și educația incluzivă trec dincolo de porțile școlii. Nu putem vorbi de egalitate de șanse în educație dacă nu vorbim de modul în care se realizează accesul elevilor la școală. Constituția României garantează dreptul la educație și accesul gratuit al tuturor elevilor la învățământul de stat. Și totuși, dacă e să vorbim despre elevii navetiști din mediul rural, accesul la educație al acestora este condiționat atât de facilitățile de transport existente, dar și de costul acestora.
Am asistat în ultimii ani la o creștere generală a costului vieții în România, inclusiv a prețurilor la transportul în comun, în timp ce facilitățile și măsurile de sprijin pentru elevii navetiști s-au redus considerabil.
Pentru mulți elevi din mediul rural care fac naveta la școli profesionale și licee din alte localități, bursa de ajutor social reprezintă singura sursă de venit din care aceștia puteau să își acopere costurile de transport pentru a avea acces la învățământul de stat.

Abonament transport
Să luăm un exemplu concret. Larisa are 16 ani și locuiește în satul Ruși, comuna Slimnic (județul Sibiu). Face zilnic naveta la liceu în Sibiu, fiind acum în clasa a XI-a. În satul ei nu este liceu și nici nu are posibilitatea să ia trenul pentru a ajunge la liceul unde este înscrisă, în mun. Sibiu. Astfel, Larisa este obligată să-și facă un abonament pentru a parcurge cei 26 de km dintre satul ei și Sibiu, la singura firmă de transport care oferă curse în comuna ei. Abonamentul pe 19 zile (pentru că în weekend nu există nicio cursă) a costat-o pe Larisa 437 lei în data de 06.09.2022, preț care a crescut la începutul acestui an școlar (vezi foto). În prezent, Larisa nu mai beneficiază de niciun sprijin financiar pentru a-și putea acoperi costurile de transport spre liceu. Să ne aducem aminte și de faptul că pragul pentru bursa de merit a crescut la 9.50, astfel că Larisa a pierdut și acea bursă, o bună parte din timpul ei de studiu fiind pierdut făcând naveta. Cazul Larisei nu este unul singular, iar accesul elevilor din rural la educație depinde în acest moment de situația financiară a părinților.
De aceea, comunitatea European Youth Village este îngrijorată de modificarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, care îi ignoră în totalitate pe acești elevi.
Dacă înainte, unul dintre criteriile pentru acordarea bursei sociale îi menționa pe „elevii din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu, acordarea bursei nefiind condiționată de venitul net lunar al familiei”, prin noul Ordin de Ministru, acest criteriu s-a schimbat în „elevii din învățământul primar și gimnazial din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu […]”. Așadar, putem observa că elevii din mediul rural care fac naveta la școli profesionale și licee din alte localități rămân complet descoperiți, crescând riscul abandonului școlar.
În urma consultării a peste 3000 de tineri din satele și comunele din România a fost realizată Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural ce urmărește să contribuie la dezvoltarea tinerilor din mediul rural. În aceste consultări, aproape de fiecare dată atunci când am întrebat elevii navetiști despre dificultățile cu care se confruntă pentru a merge la școală, aceștia ne-au răspuns că principala problemă o reprezintă naveta și faptul că nu le sunt decontate costurile de transport, bursa de ajutor social fiind singura sursă de venit din care își puteau acoperi aceste costuri.
Solicităm Ministrului Educației, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu și cabinetului său să găsească soluții care să vină în sprijinul TUTUROR elevilor din mediul rural. Pentru ca educația să fie cu adevărat incluzivă și să nu lase pe nimeni în urmă sau pe drum spre școală, Ministerul Educației trebuie să devină un minister pentru toți elevii din mediul rural.
În plus, este necesară o abordare intersecțională în politicile publice privind transportul elevilor navetiști, iar dacă măsurile adoptate în continuare nu vor fi unele cu adevărat incluzive, adaptate realității și nevoilor tuturor elevilor, dar mai ales a celor din mediul rural și din zone defavorizate, efectele vor fi dezastruoase. Abandonul școlar sau îngrădirea accesului elevilor la educație nu ar trebui să se numere printre opțiunile pe care tinerii din România le au la dispoziție. Noul Ordin de Ministru oferă exact aceste opțiuni elevilor din mediul rural care fac naveta la școli profesionale și licee din alte localități.
Colaborarea între autoritatea publică și societatea civilă este vitală pentru a asigura egalitatea de șanse în educație și educația incluzivă. De la firul ierbii, în urma consultării a peste 3000 de tineri, vă aducem la cunoștință faptul că tinerii din mediul rural și-au setat prioritățile. Toate prioritățile pot fi regăsite în Carta Tinerilor din Mediul Rural, însă aici vom menționa trei dintre ele:
- Identificarea și combaterea barierelor în educație și formare cu care se confruntă tinerii din mediul rural.
- Dezvoltarea unor mecanisme eficiente care să sprijine tinerii din mediul rural să își continue studiile.
- Dezvoltarea facilităților de transport în mediul rural și rezolvarea dificultăților cu care se confruntă tinerii navetiști pentru a merge la școală.
Elevii din mediul rural, atât din învățământul primar și gimnazial cât și din școlile profesionale și licee își doresc să meargă la școală. Își doresc să își continue studiile. Își doresc să aibă mijloace de transport și resursele financiare necesare pentru a accesa aceste mijloace. Este nevoie ca și autoritatea publică să își dorească acest lucru pentru ei și să îi susțină în acest sens.
Ministerul Educației poate să devină un minister și pentru elevii din mediul rural, inclusiv pentru cei din școlile profesionale și licee.
Cu deschidere către dialog,
Guvernanța programului European Youth Village formată din Asociația pentru Dezvoltare Activă și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, împreună cu membrii Rețelei Informale a Tinerilor din Mediul Rural (Rețeaua RITM).
Bună! Faină știrea, dar încurajez informarea înainte de orice. Cred ca măcar unul dintre cei 3000 de tineri au zis ca 50% din costurile de navetă sunt decontate. (Sau cel puțin în județul meu)
Bună, te rugăm să recitești textul pentru a înțelege mesajul nostru (de asemenea, pentru a nu induce în eroare cititorii, cifrele nu ar trebui scoase din contextul în care au fost prezentate). Dacă ești din mediul rural ne-ar ajuta să ne spui numele comunei tale și costul abonamentului pe care îl plătești lunar. Din păcate, așa cum am aflat de la tinerii din comunitatea noastră, costurile de transport suportate de liceenii din rural diferă foarte mult, și devine o cheltuială greu de suportat de familiile lor.
Recitind, am gasit asta, și pentru a nu induce în eroare niciun cititor: „Așadar, putem observa că elevii din mediul rural care fac naveta la școli profesionale și licee din alte localități rămân complet descoperiți, crescând riscul abandonului școlar.” Jurnalismul se bazează pe informație livrată corect. La mine în județ, și anume județul Bacău decontul este în valoare de 50%. Diferă, totuși de la școală la școală, însă în general, dacă nu ai absențe, decontul este de 50%. Eu trăiesc într-o localitate la 12km distanță de județul Bacau, (nu mă simt confortabil să să dau detalii) localitate în care nu există un liceu. Prețul abonamentului este de 170 de lei, și deși nu este un suport de 100%, nu putem spune că elevii din mediul sunt „complet descoperiți”. Zi frumoasă!
Mă scuzați pentru eventualele greșeli, scriam din autobuz!
Pentru că ai spus că ești din județul Bacău, cred că informația asta ar fi de interes pentru tine. În perioada octombrie – decembrie 2021, colegii noștri de la Asociația pentru Dezvoltare Activă au realizat o cercetare online pe un eșantion de 365 de elevi din județul Bacău, cu vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani, dintre care 306 elevi care fac naveta zilnic (majoritatea din mediul rural). Chestionarul a fost completat de către 365 de elevi ce locuiesc în 66 din cele 85 de comune din județul Bacău.
La întrebarea „Îți sunt decontate integral / 50% biletele de autobuz/abonamentul?”, doar 8,7% dintre respondenți au răspuns că le este decontat integral transportul, în timp ce 18,6% au răspuns că le este decontat 50% din costurile de transport, iar aproape 60% dintre respondenți au răspuns că nu le sunt decontate costurile de transport. Găsești raportul complet aici: https://bit.ly/3eLajbn