Rețeaua RITM sau Rețeaua Informală a Tinerilor din Mediul Rural este o rețea națională a tinerilor din mediul rural din România. RITM este o structură informală, fără personalitate juridică, care își propune să crească gradul de reprezentare al tinerilor din mediul rural în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel local, județean și regional, dar mai ales la nivel național. Rețeaua a fost dezvoltată în cadrul programului ”European Youth Village” și este sprijinită de Guvernanța programului European Youth Village și Platforma (n)Go Rural. Pentru a putea acționa inclusiv local și pentru a facilita participarea tinerilor din mediul rural în cadrul rețelei, RITM este împărțită în 7 structuri regionale, care au o viziune și un plan comun de acțiune.
- să devină o voce a tinerilor din mediul rural,
- să conecteze tinerii din mediul rural din România și să dezvolte rețele și canale de comunicare cu tinerii,
- să dezvolte, sub umbrela programului European Youth Village, oportunități de dezvoltare, participare și colaborare pentru tinerii din mediul rural,
- să împuternicească și să activeze tinerii din mediul rural,
- să afle poveștile și provocările tinerilor din mediul rural, cărora să le dea vizibilitate,
- să atragă atenția autorităților publice cu privire la nevoile reale, actuale, ale tinerilor din mediul rural,
- să reprezinte nevoile de dezvoltare, participare și învățare ale tinerilor din mediul rural,
- să devină un partener de dialog pentru autoritățile publice din România și să faciliteze dialogul între tinerii din mediul rural și factorii de decizie cu scopul de a rezolva problemele cu care aceștia se confruntă,
- să informeze tinerii din mediul rural cu privire la drepturile pe care le au și să identifice cazurile în care drepturile acestora sunt încălcate,
- să influențeze în mod activ, direct și responsabil deciziile autorităților publice din România cu privire la tinerii din mediul rural,
- să devină un mecanism de consultare a tinerilor din mediul rural de către autoritățile publice,
- să contribuie la implementarea Cartei Albe a Tinerilor din Mediul Rural și să dezvolte alte politici publice relevante pentru tineri.
- Acțiuni și campanii de lobby advocacy pentru a influența deciziile autorităților publice (ex. poziții publice și campanii privind transportul elevilor navetiști, accesul la o educație de calitate pentru tinerii din mediul rural, sprijinirea inițiativelor tinerilor, modificarea politicilor publice ce îi privesc pe tinerii din mediul rural, astfel încât acestea să devină relevante în raportul cu nevoile reale, actuale ale tinerilor etc.)
- Acțiuni și proiecte prin care să contribuim la implementarea direcțiilor strategice ale Cartei Albe a Tinerilor din Mediul Rural;
- Consultări constante cu tinerii din mediul rural pentru a identifica nevoile, problemele și provocările acestora;
- Campanii pentru a da vizibilitate tinerilor din mediul rural;
- Dezvoltarea de contexte de conectare, colaborare, învățare și participare pentru tinerii din mediul rural;
- Campanii de informare cu privire la drepturile tinerilor din mediul rural, dar și campanii de watchdog/monitorizare pentru a identifica cazurile în care drepturile tinerilor sunt încălcate, dar și modul concret în care autoritățile publice locale, județene, regionale sau naționale implementează politicile publice ce îi vizează pe tinerii din mediul rural;
- Întâlniri cu tinerii din mediul rural și autoritățile publice locale, județene, regionale și naționale;
- Training-uri, ateliere și alte activități de formare pentru membrii Rețelei RITM;
- Membrii RITM vor acționa ca multiplicatori/ambasadori ai programului European Youth Village, urmărind ca prin activitățile lor să promoveze programul și Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural;
- Fiecare board regional își poate stabili un calendar propriu de activități și proiecte, în funcție de provocările identificate în regiunea lor.
- Rețeaua RITM își va desfășura activitatea într-un mod transparent, cu responsabilitate, cu focus pe impact și atingerea obiectivelor rețelei și în concordanță cu politicile publice naționale și europene.
- Rețeaua RITM este o rețea apolitică. Activitățile ce se vor desfășura sub umbrela rețelei sau a programului European Youth Village nu vor fi folosite cu scop politic sau pentru a favoriza anumite partide politice.
- Toate activitățile implementate de către Rețeaua RITM vor avea o abordare nediscriminatorie, vor promova și vor încuraja solidaritatea socială și incluziunea persoanelor din grupurile vulnerabile în general și a tinerilor cu oportunități reduse în special.
- Toți membrii rețelei RITM vor avea un discurs public responsabil, nediscriminatoriu și vor respecta Drepturile Omului și Drepturile Copilului.
- Rețeaua RITM promovează toleranța și respectarea drepturilor tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, naționalitate, origine etnică sau rasială, religie sau convingeri, dizabilitate, gen sau orientare sexuală.
- Rețeaua RITM urmărește combaterea discursului instigator la ură, ofensator, discriminatoriu, rasist sau homofob.
- Rețeaua RITM are la bază valorile și principiile Uniunii Europene privind demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului și diversitatea culturală.
- Colaborarea cu autoritățile publice sau alte structuri de reprezentare se va realiza cu responsabilitate, într-un mod transparent și fără a favoriza un anumit partid sau structură.
Din rețeaua RITM pot face parte tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, care provin, locuiesc, studiază sau își desfășoară activitatea profesională în mediul rural, în România.
Pentru a face parte din Rețeaua RITM, tinerii din mediul rural vor completa formularul de adeziune/aplicație, disponibil mai jos. De asemenea, pentru a adera, toți candidații/membri rețelei trebuie să fie de acord și să își asume statutul și principiile Rețelei RITM. Statutul este disponibil aici.
Aplicațiile/adeziunile primite vor fi evaluate de către Guvernanța Programului European Youth Village, în calitate de inițiator al Rețelei, după cum urmează:
- În perioada 1 – 14 mai, pentru aplicațiile primite în lunile ianuarie – aprilie;
- În perioada 1 – 14 septembrie, pentru aplicațiile primite în lunile mai – august;
- În perioada 1 – 14 ianuarie, pentru aplicațiile primite în lunile septembrie – decembrie.
Începând cu 2025, board-ul național al Rețelei se va ocupa de acceptarea noilor membri, respectiv de evaluarea adeziunilor de membru.
- În mediul rural nu există suficiente grupuri de inițiativă din rândul tinerilor sau structuri neguvernamentale care să îi sprijine pe tinerii din mediul rural sau care să le reprezinte nevoile. Tinerii din mediul rural au nevoie să își dezvolte capacitatea de a acționa atât în comunitățile lor – pentru rezolvarea problemelor din comunitate, dar și la nivel național, pentru a influența în mod direct deciziile publice.
- Tinerii din mediul rural au nevoie de o platformă care să le ofere vizibilitate și sprijin; au nevoie să se coalizeze pentru ca nevoile tinerilor din comunitățile lor să fie mai bine cunoscute, reprezentate și susținute prin acțiuni de advocacy, atât la nivel local, dar și regional sau național.
- La nivel local, în mediul rural, comunitatea locală și autoritățile publice nu reușesc să răspundă în timp real nevoilor tinerilor. Adesea, dialogul între aceste părți lipsește, iar stabilirea priorităților pentru tinerii din sat se realizează fără să fi existat în prealabil o discuție cu aceștia.
- Lucrul cu tinerii din mediul rural în timpul pandemiei ne-a arătat faptul că tinerii devin mai motivați să participe și mai conectați la comunitățile lor atunci când le creăm contexte sigure în care să poată acționa în rețea, când cunosc alți tineri din comunele lor și din alte comune cu care să facă echipe, să se inspire, să devină modele unii pentru ceilalți, să se simtă acceptați, vizibili și parte activă a unei mișcări de tineret care le aparține.
- În acest moment, în România, nu există o astfel de structură informală, care să fie coordonată și asumată de către tinerii din mediul rural și care să urmărească în mod direct creșterea gradului de reprezentare al nevoilor tinerilor din mediul rural în procesul de luare a deciziilor. Autoritățile publice din România trebuie să cunoască care sunt problemele cu care se confruntă tinerii din mediul rural și să caute în mod activ rezolvarea acestora. În plus, tinerii din mediul rural ar trebui consultați cu privire la deciziile publice care îi afectează în mod direct.