De la organizare comunitară la politici naționale de tineret
Dacă povestea European Youth Village vă este deja cunoscută și știți cum am ajuns în prezent la a treia generație de sate europene de tineret, iar în cadrul celor două ediții ale Galei Tinerilor din Mediul Rural ați cunoscut o mică parte din tinerii și oamenii faini care construiesc povești de succes în mediul rural, în continuare vrem să vă povestim și despre cum am fost implicați în ultimele luni în setarea unui cadru de politici publice la nivel național, care să sprijine tinerii din mediul rural prin măsuri și acțiuni relevante și eficiente.
În primul rând, unul din principalii piloni ai programului European Youth Village are în vedere dialogul și colaborarea între tinerii din mediul rural și autoritățile publice, implicarea tinerilor în procesul de a luare a deciziilor și crearea unui cadru local, național sau european care să faciliteze dezvoltarea de oportunități pentru tineri. De aceea, după primul an în care am implementat programul (2019), dar mai ales după mai mulți alți ani în care făcut organizare comunitară cu tinerii din mediul rural și ne-am confruntat la nivel local cu diverse provocări datorate tocmai lipsei unui astfel de cadru și a unor direcții clare, asumate de către autorități, atunci când vine vorba de prioritizarea nevoilor reale ale tinerilor din mediul rural în deciziile publice, am conștientizat cât de mult lipsesc la nivel național politici publice care să urmărească dezvoltarea tinerilor din mediul rural, în mediul rural.
Schimbarea perspectivei – de la provocări la soluții
Problemele tinerilor din mediul rural sunt încă insuficient cunoscute: statisticile și studiile despre mediul rural ignoră aspirațiile și nevoile tinerilor din mediul rural, iar aceștia sunt văzuți de cele mai multe ori doar ca „tineri fermieri” sau principalii responsabili de conservarea tradițiilor și obiceiurilor specifice. Vorbim din ce în ce mai mult de importanța intersecționalității în politicile publice și de ce este important să vedem „tânărul la 360 de grade”, în întreaga sa complexitate și perspectivă, însă atunci când vorbim de tânărul din mediul rural, de cele mai multe ori percepția generală a autorităților publice și imaginea de ansamblu pe care societatea o are despre acești tineri sunt extrem de înguste.
Provocările tinerilor din mediul rural sunt diverse, interconectate și vizează mai multe domenii. Comunitatea locală și autoritățile nu mai reușesc să răspundă în timp real nevoilor tinerilor. De multe ori, dialogul între aceste părţi lipseşte cu totul, iar stabilirea priorităţilor pentru tinerii din sat se realizează fără să fi existat o discuție cu aceştia. Tinerii au o nevoie acută să fie văzuți, ascultați, susținuți și promovați.
Programul European Youth Village urmărește să dea vizibilitate tinerilor din mediul rural și să contribuie la crearea acestui context de dialog între membrii comunităţii și actorii instituționali ai satului şi încurajarea iniţiativei dinspre tineri înspre restul actorilor implicaţi în proces, contribuind astfel la crearea unor oportunități noi pentru tineri, de către tineri. În plus, prin acest program reușim deja de câțiva ani să dezvoltăm oportunități pentru tinerii din mediul rural, în mediul rural.
De la viziune la acțiune: cum constuim un sat european de tineret?
Programul European Youth Village reprezintă doar unul dintre instrumentele prin care ne dorim să transformăm satele din România în sate europene de tineret, contribuind astfel la realizarea viziunii tinerilor din mediul rural, construită în 2019 în cadrul sesiunii „Rural Youth in Europe” din cadrul primei ediții a Summitului Tinerilor din Mediul Rural de către participanții la summit, care au identificat elementele care, în opinia lor, fac dintr-un sat oarecare un sat european:
“Există oportunități pentru tineri (inclusiv pentru tinerii cu dizabilități), există ONG-uri, personalități model, voluntariatul este promovat; sunt dezvoltate festivaluri destinate tuturor categoriilor de vârstă, concursuri locale periodice recunoscute național, cercuri de talente, cursuri de calificare, tabere pentru copii și tineri, școli de vară, cursuri de prim ajutor, educație sexuală etc. Există o bibliotecă funcțională și un centru de tineret. Satul european este dezvoltat din punct de vedere turistic, e modern, dar își păstrează identitatea; dispune de cabinet medical/spital, farmacie, transport în comun, grădiniță, creșă. În satul european, abandonul școlar este combătut constant, iar autoritățile colaborează între ele. Școlile sunt dotate la standarde europene. Oamenii sunt conectați digital pentru acces la informații și noutăți. Tinerii sunt încurajați să participe la luarea deciziilor, la ședințele de consiliu local etc, și le este cultivat constant spiritul de inițiativă. Comunitatea unui sat european este informată, incluzivă, închegată, îngrijită, responsabilă.” (Summitul Tinerilor din Mediul Rural, Bacău, 2019)
În plus, ne-am asumat să activăm, să responsabilizăm și să conectăm tinerii din mediul rural. Ne dorim ca aceștia să devină cetățeni activi în comunitățile lor, parteneri egali cu autoritățile publice și ceilalți stakeholderi din comunitatea locală. În plus, urmărim să producem efecte pozitive și un impact sustenabil în comunitățile rurale prin promovarea drepturilor omului și a valorilor democratice, prin facilitarea accesului tinerilor la o educație de calitate, resurse locale, servicii sociale, servicii medicale, protecție socială și oportunități de dezvoltare, prin transformarea instituțiilor publice din mediul rural în spații incluzive, sigure din punct de vedere social, fizic și psihologic pentru toți copiii, tinerii și adulții din comunitatea locală și combaterea oricărei forme de excluziune socială și discriminare.
Pentru a contribui la realizarea viziunii tinerilor din mediul rural, dar mai ales pentru a dezvolta oportunități pentru tinerii din mediul rural, în mediul rural, eforturile noastre se concentrează pe patru direcții principale:
- Dezvoltarea comunităților de tineri din mediul rural prin intermediul programului European Youth Village și creșterea gradului de vizibilitate pe care îl au tinerii și poveștile de succes din mediul rural în cadrul Galei Tinerilor din Mediul Rural.
- Connectarea tinerilor din mediul rural unii la ceilalți și creșterea gradului de reprezentare a acestora la nivel național prin dezvoltarea Rețelei RITM, prima Rețea Informală a Tinerilor din Mediul rural;
- Dezvoltarea sectorului de tineret în mediul rural prin înființarea primei structuri federative dedicate organizațiilor nonguvernamentale de și pentru tineret care lucrează la firul ierbii cu tinerii din mediul rural;
- Influențarea și elaborarea de politici publice în domeniul tineretului, care să fie relevante pentru tinerii din mediul rural, să urmărească dezvoltarea acestora și să contribuie strategic la rezolvarea problemelor cu care tinerii se confruntă.
Carta albă a tinerilor din mediul rural
Încă de la finalul anului 2019, membrii guvernanței programului European Youth Village ne-am propus să elaborăm Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural, un document strategic menit să orienteze viitoarele politici publice care au în vedere tinerii din mediul rural sau care, prin măsurile și direcțiile strategice asumate, produc efecte asupra tinerilor sau organizațiilor de și pentru tineri din mediul rural. În urma unei cercetări desfășurate la nivel național, vom propune un set de recomandări și priorități ale tinerilor din mediul rural de care autoritățile publice locale, județene, regionale sau naționale ar trebui să țină cont atunci când evaluează politicile publice existente sau au în vedere dezvoltarea de noi politici, strategii, direcții sau măsuri în mediul rural.
În procesul de elaborare a Cartei ne dorim să implicăm tineri din mediul rural din România (elevi care studiază în mediul rural, elevi din mediul rural care fac naveta într-o altă localitate, elevi ai școlilor speciale care au domiciliul în mediul rural, elevi ai școlilor postliceale, studenți din mediul rural, tineri din mediul rural care au abandonat școala sau nu au continuat să meargă la liceu/facultate și nu au un loc de muncă, tineri angajați în mediul rural, tineri din mediul rural care fac naveta la locul de muncă, tineri părinți din mediul rural, tineri din mediul rural din minoritățile naționale, sexuale sau alte minorități, tineri din mediul rural cu dizabilități fizice, mentale sau alte probleme de sănătate, tinerele fete din mediul rural, tinerii antreprenori din mediul rural tinerii fermieri și liberi profesioniști care locuiesc în mediul rural, tineri din mediul rural care lucrează la negru sau tinerii zilieri, tineri din mediul rural cu dificultăți economice, tineri fără părinți din mediul rural sau tineri din mediul rural care nu locuiesc cu părinții, tinerii artiști și sportivi din mediul rural, dar și tineri din mediul urban, majori și independenți din punct de vedere financiar sau social, care s-au mutat în mediul rural), dar și reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, profesori din mediul rural și reprezentanți ai Inspectoratelor Școlare Județene, și nu în ultimul rând, profesioniști în activitatea cu tinerii care lucrează la firul ierbii cu tinerii din mediul rural și organizațiile nonguvernamentale din mediul rural. Consultările se vor desfășura în perioada aprilie – iulie 2021, atât online (focus grupuri pe platforma zoom, chestionare etc), dar și offline, în fiecare regiune a țării.
Chiar dacă pandemia de COVID-19 a întârziat demararea cercetării, ne dorim ca până în septembrie 2021 să finalizăm Carta și să o lansăm oficial în cadrul celei de a doua ediții a Summitului Tinerilor din Mediul Rural, un eveniment cheie pentru mișcarea de tineret din mediul rural, planificat să aibă loc în toamnă în comuna Aroneanu din Județul Iași, una dintre comunele care anul acesta poartă titlul de „Sat European de Tineret 2021”, alături de Cleja (Bacău), Grivița (Galați) și Slimnic (Sibiu).
Vom reveni în curând cu informații despre cum puteți să vă alăturați eforturilor noastre și să deveniți parteneri, contributori, promotori sau susținători ai Cartei. De asemenea, vom publica informații pentru tinerii din mediul rural care își doresc să participe la consultările pe care le vom realiza în perioada următoare și să facă parte din acest proces colectiv.
Rezoluția Tinerilor din România 2020-2027 „Viitorul începe astăzi!”
La finalul anului 2020, am fost implicați alături de Consiliul Tineretului din România, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, dar și alte peste 20 de organizații inițiatoare în elaborarea Rezoluției Tinerilor din România, un Document Suport care conține planuri de măsuri privind îmbunătățirea calității vieții tinerilor din România și reprezintă o conectare cu cele 11 Obiective Europene de Tineret.
Având în vedere experiența noastră în mediul rural, am fost implicați în elaborarea capitolului privind Obiectivul 6 – Dezvoltarea tinerilor din mediul rural. Astfel, în cadrul rezoluției am introdus rezultatele consultărilor realizate în ultimii ani în mediul rural cu tinerii și, pe baza lor, am elaborat viziunea privind dezvoltarea tinerilor din mediul rural, obiectivele generale, obiectivele specifice, direcțiile și măsurile propuse.
Cele cinci obiective generale din Rezoluția Tinerilor ce urmăresc dezvoltarea tinerilor din mediul rural sunt:
- Creșterea gradului de vizibilitate pe care îl au tinerii, educatorii, inițiativele și proiectele din mediul rural;
- Diversificarea resurselor, facilităților și oportunităților de implicare și dezvoltare pentru tinerii din mediul rural;
- Creșterea gradului de accesibilitate a tinerilor la o educație de calitate, formare profesională, cultură, artă, sport, voluntariat, servicii de sănătate și servicii sociale pentru tinerii din mediul rural;
- Susținerea contextelor de formare și dezvoltare personală, profesională și socială a tinerilor din mediul rural;
- Digitalizarea lucrului cu tinerii din mediul rural și dezvoltarea sectorului de tineret din mediul rural.
Toate aceste obiective pot fi implementate prin următoarele obiective specifice:
- Abordarea strategică a nevoilor, problemelor, provocărilor și oportunităților de dezvoltare a tinerilor din mediul rural în politici de tineret sustenabile și relevante în raport cu nevoile de dezvoltare ale comunităților locale;
- Încurajarea dialogului responsabil între tinerii din mediul rural și reprezentanții autorităților publice, incluziunea tinerilor în viața comunității și creșterea rolului pe care aceștia îl au în procesul de luare a deciziilor;
- Consolidarea sectorului de tineret în mediul rural și susținerea educatorilor, lucrătorilor de tineret, structurilor informale și formale de reprezentare a tinerilor din mediul rural sau care oferă servicii acestora;
- Facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la o educație de calitate și oportunități de dezvoltare personală, profesională și socială;
- Dezvoltarea oportunităților culturale pentru tinerii din mediul rural și promovarea consumului cultural, diversității culturale și identității europene în rândul acestora;
- Dezvoltarea oportunităților profesionale pentru tinerii din mediul rural;
- Facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la resurse locale, măsuri sociale și servicii medicale de calitate.
De remarcat este faptul că șase din cele șapte obiective specifice propuse de către noi în cadrul Rezoluției Tinerilor au fost preluate în Programul de Guvernare 2020 – 2024 (Priorități 2020 – 2024 pentru zona de tineret, 7. Incluziune: includerea tinerilor cu posibilități reduse). Programul de Guvernare poate fi consultat aici.
Documentul complet al Rezoluției Tinerilor din România 2020-2027 poate fi consultat aici.
Strategia Națională pentru Tineret
În primul rând, atât Asociația pentru Dezvoltare Activă – ADA (Bacău), cât și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile (Cluj), cele două organizații care coordonează în prezent programul European Youth Village, sunt membre în cadrul Consiliului Național pentru Tineret, un mecanism de consultare pe care Ministerul Tineretului și Sportului îl utilizează în elaborarea şi monitorizarea aplicării politicilor publice de tineret la nivel național.
Ca parte din Consiliul Național pentru Tineret, în ultimele luni, am fost astfel implicați într-o formă sau alta în procesul de realizare a viitoarei strategii naționale de tineret, iar în perioada 18 – 21 martie 2021 am participat în București, la o întâlnire de lucru cu Ministerul Tineretului și Sportului în cadrul căreia am elaborat o primă variantă a obiectivelor generale și specifice ale viitoarei strategii.
Am susținut în cadrul întâlnirii faptul că este extrem de important ca „dezvoltarea tinerilor din mediul rural, ÎN MEDIUL RURAL” să devină o prioritate și unul din obiectivele globale asumate în cadrul strategiei (un obiectiv care nu se regăsea în vechea strategie). De asemenea, am subliniat importanța abordării contextului local, realităților și nevoilor speciale ale tinerilor din mediul rural în viitoare obiective și măsuri strategice relevante pentru aceștia, folosirea unei abordări intersecționale în procesul de elaborare a strategiei, care să aibă în vedere tânărul din mediul rural în complexitatea sa, dar și schimbarea percepției generale cum că tinerii din mediul rural sunt doar «tineri fermieri» sau singurii responsabili de conservarea tradițiilor și obiceiurilor.
Sursa foto: Pagina de Facebook a MTS
Am plecat de la întâlnirea organizată de către Minister cu încrederea că tinerii din mediul rural vor deveni o prioritate în viitoarea Strategie Națională de Tineret. Suntem la rândul nostru deschiși să colaborăm în continuare cu autoritățile de la nivel național pentru a găsi soluții care să vină în sprijinul tinerilor din mediul rural, și ne dorim să contribuim cu expertiza noastră în dezvoltarea viitoarelor politici publice care vizează sectorul de tineret din rural.
Ne dorim ca autoritățile publice din România să înțeleagă și să recunoască nu doar că tinerii din mediul rural există, ei au acum o voce și propria mișcare de tineret, au nevoi pe care pot să le comunice și vor ca ele să fie auzite, au voință să se implice în comunitate și să își transforme satele în adevărate sate europene de tineret, dezvoltate, active și incluzive. Și, mai mult decât atât, ne dorim ca autoritățile publice din România, atât de la nivel național, județean și local, să acționeze strategic pentru susținerea și dezvoltarea sectorului de tineret în mediul rural, să adopte măsuri realiste care pot să aibă un impact pozitiv asupra comunităților rurale.
Programul European Youth Village este un program apolitic, dezvoltat pe patru piloni – educație, cultură, voluntariat și participarea tinerilor/politici de tineret, urmărind să contribuie la dezvoltarea sectorului de tineret din mediul rural prin activarea tinerilor și autorităților publice din aceste comunități, facilitând totodată consolidarea politicilor publice de tineret în mediul rural, la nivel național și internațional. Programul este coordonat la nivel național de către Asociația pentru Dezvoltare Activă și Go Free-Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile și implementat cu sprijinul programului Erasmus Plus (KA3. Dialog Structurat) al Uniunii Europene.
