Cea de-a treia ediție a Summitului Tinerilor din Mediul Rural a fost organizată în perioada 24-28 august 2022, în satul Ruși din Comuna Slimnic (Sibiu), de către Guvernanța programului European Youth Village, formată din Asociația pentru Dezvoltare Activă și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, în parteneriat cu Grupul de inițiativă Slimnic – Satul European de Tineret 2022 și Asociația Cavalerii Turnului Înclinat din Ruși.
160 de persoane au participat în acest an la Summitul Tinerilor din Mediul Rural, fie în calitate de tineri participanți din mediul rural, lucrători de tineret, specialiști în domeniul tineretului sau invitați din partea instituțiilor publice de la nivel local, județean și național.
Evenimentul de deschidere a Summitului Tinerilor din Mediul Rural a avut loc pe 25 august, la Școala din Ruși, comuna Slimnic, unde organizatorii au amenajat un spațiu pentru a primi toți invitații. Mesajul de bun venit a fost adresat de către Victor Cătălin Toma din partea Asociației pentru Dezvoltare Activă, Andra Camelia Cordoș din partea Asociației Go Free, Mihai Panțiru din partea Asociației Cavalerii Turnului Înclinat, Adrian Nan, primarul comunei Slimnic, Luca Marcel Constantin, vice-președinte al Consiliului Județean Sibiu și Ciprian Ciocan, director executiv la Fundația Comunitară Sibiu.
Vocea tinerilor din mediul rural s-a auzit din nou la „Rural Youth Talks – conferință motivațională”. Cinci tineri din mediul rural, de diferite etnii – română, maghiară și romă – au urcat pe scenă pentru a-și împărtăși poveștile curajoase și a transmite un mesaj pentru publicul primitor: Iulia Tăvală – membră a Grupului de inițiativă a tinerilor din Slimnic (Sibiu), Luminița Rostaș – studentă doctorandă, pasionată de tehnologie, din Hădăreni (Mureș), Nándor Hunor Kovacs – membru al Grupului de inițiativă a tinerilor din Ciucsângiorgiu (Harghita), Anamaria Simerea – voluntară Go Free și membră a programului Satul European de Tineret, din Runcu (Gorj), Alexandra Popescu – membră a Grupului de inițiativă a tinerilor din Scoarța (Gorj). Discursurile vor fi publicate în curând pe platformele de socializare ale programului European Youth Village.
„Eu sunt Luminița, sunt din satul Hădăreni, județul Mureș, dar sunt copil adoptat al Clujului. În prezent sunt doctorandă la Electronică și Telecomunicații în Cluj pe Inteligență Artificială, adică programez. Am aproape 25 de ani, visul meu de mică a fost să devin profesor. Părinții au plecat în străinătate pe când eu aveam 7-8 ani, prin urmare eu și fratele meu am fost crescuți de bunici. Nu pot să spun că nu am avut lipsuri atât din punct de vedere material cât și emoțial, dar am avut norocul să avem niște bunici extraordinari care au încercat să nu se vadă toate aceste lucruri. Bunica avea o vorbă: <<Fără școală nu ajungi nicăieri>>, așa că m-am axat pe învățat, mereu am vrut să fiu cea mai bună din clasă, uneori am reușit, alteori nu. De exemplu, eu sunt de etnie rromă, în clasa a patra trebuia să iau premiul III, însă doamna învățătoare a considerat ca nu e de nasul meu și premiul trebuie revendicat de către o româncă, care venea la mine să învețe și sa ne facem temele. Atunci a fost pentru prima dată când am simțit că am fost discriminată, dar am trecut peste, m-am consolat cu gândul că nu o să mai fie învățătoarea în fața clasei. Am ajuns în clasa a 9, liceu, lume nouă, eu fiind de la țară, a fost dificilă trecerea, pe lângă asta profil de mate-info, dupa câteva săptămâni am vrut sa renunț, nu credeam ca sunt în stare și am vrut să mă transfer, plângeam cu bunica alături care printre lacrimi mă încuraja să merg mai departe. Am ajuns la olimpiada internațională de limba rromani, am fost premiată și eram bucuroasă că datorită acestui lucru avem oarecum locul asigurat la facultate. […]” (Fragment din discursul Luminiței la Rural Youth Talks)
„Numele meu este Alexandra Popescu, provin din comuna Scoarța și dacă ne-am fi cunoscut în urma cu 2 ani, nu ați fi aflat acest lucru pentru că îmi era rușine să zic că vin din mediul rural. Mare parte din senzația de inferioritate pe care o resimțeam venea ca urmare a mediului școlar în care am fost. Și de aceea, voi folosi această ocazie pentru a-mi împărtăși experiența în sistemul de învățământ românesc ca elev din mediul rural. Părinții m-au înscris la grădinița din Scoarța pentru că era foarte aproape de casă. Personalul era insuficient pentru numărul copiilor înscriși acolo, iar eu profitam destul de des de neatenția lor și mă întorceam acasă. Problema era faptul că traversam un drum național, având 3 ani. Din cauza aceasta, părinții m-au mutat la grădinița in Târgu Jiu și am continuat școala tot acolo. În clasele primare m-a izbit din plin modul artificial în care încearcă să fie promovată excelența, că tot este un subiect intens discutat în ultimele zile. Fiind o școală de prestigiu, trebuia să avem rezultate foarte bune, pe care le atingeam doar prin competitivitate. Însă aceasta nu se oprea doar la răspunsurile pe care le dăm, la notele pe care le luăm sau la rezultatele pe care le obțineam la concursurile școlare, ci era contextul pentru atitudini discriminatorii. Fie că vorbeam despre înfățișare, situația economică a părinților sau mediul de proveniență, toate acestea erau motive de la care se făceau glumițe, se băteau apropouri și câteodată se ajungea chiar la abuz fizic. Lucrurile s-au mai schimbat în momentul în care am intrat la liceu, iar de când am cunoscut programul și Guvernanța, am inceput sa fiu mândră de mediul din care vin, sa îl promovez in fiecare context de întâlnire cu alți tineri din țară și să mă implic activ în soluționarea problemelor care există. Ce aș vrea să transmit este faptul că încercând să aibă acces la educație de calitate, părinții își duc copiii în mediul urban, însă nu așa se rezolva problema. În continuare nu sunt accepți în totalitate de colegi și sunt de-a dreptul deconectați de comunitatea lor. Este nevoie să investim resursele necesare în școli și în formarea profesorilor din mediul rural pentru a minimiza diferențele care există. Și mai mult decât atât, este important să punem accentul pe nevoile tinerilor și să le redăm încrederea că lucrurile se pot îmbunătăți. Toți de aici știm cât de diverse sunt problemele pe care le întâmpinăm când vine vorba de acces la educație, nici nu cred că mai e cazul să menționez de transport sau de burse. […]” (Fragment din discursul Alexandrei la Rural Youth Talks)
Pe parcursul celor trei zile de activitate, tinerii au participat la 22 de ateliere tematice desfășurate în paralel, care au urmărit dezvoltarea cunoștințelor și abilităților tinerilor și împuternicirea acestora pentru a se implica în schimbarea comunităților lor, cât și sesiuni plenare care abordează în special teme ce țin de îmbunătățirea politicilor de tineret care îi vizează în mod direct pe tinerii din mediul rural:
Birds and bees – Noțiuni de bază în educația reproductivă, facilitat de Voichița Slevoacă (Asociația Semper Musica)
Limba rromani și descoperirea identității, facilitat de Luminița Rostaș
Tinerii din mediul rural implicați pentru comunități verzi și curate, facilitat de Andreea Petruț (Asociația Act for Tomorrow)
Prinde gustul participării!, facilitat de Florina Făgărășeanu, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+)
Animație socio-educativă, facilitat de Elena Lupoaea-Petrea (Organizația Națională Cercetașii României)
Treasure hunt la mine în sat, facilitat de Larisa Panțiru & Iulia Tăvală (Asociația Cavalerii Turnului Înclinat)
Despre spații sigure, facilitat de Andre Rădulescu & Alex Meszaros (Asociația Identity.Education)
Drepturile omului – încotro?, facilitat de Cătălina Olteanu (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării)
Lobby și advocacy – Arta influențării deciziei publice în interesul tinerilor, facilitat de Mircea Meriacri (Federația Organizațiilor Neguvern amentale de Tineret din Iași – FONTIS)
Solidaritate în comunitate că e mai bună decât toate!, facilitat de Andrei Popescu (ANPCDEFP și Corpul European de Solidaritate)
Centre de tineret, spații cu și pentru tineri, facilitat de Mihai Vilcea (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș FITT)
Youth Opportunities, facilitat de Nicușor Ciobanu (ANPCDEFP și Corpul European de Solidaritate)
Cum funcționează ministerul tinerilor?, facilitat de Lelia Preoteasa (Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse)
Street Debate: Dialog #înRitmRural, facilitat de Simona Militaru (Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile)
Dezvoltare Personală prin Tehnici de Teatru, facilitat de Ionuț Șerban
Relații (ne)sănătoase, facilitat de Monica Barbovschi & Ana Tamaș (Asociația Cetățeni Activi pentru Relații Etice – CARE)
Despre artă, facilitat de George Roșu
Esența comunității – Povestea supei de piatră, facilitat de Jean Baptiste Odobestianu (Manitou)
Avem un an. European. Și al tineretului. Ce facem cu el?, facilitat de Andrei Popescu (ANPCDEFP și Corpul European de Solidaritate)
Rolul autorităților de lângă tine, facilitat de Ologu Șutei Florentin Sebastian (Asociația pentru Dezvoltare Activă)
Jurnalism pentru comunitate, facilitat de Alexandra Maria Sandu (Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile)
Dansează cu ELITE CREW, facilitat de Neculăeș Emma, Pleșca Eli, Clopoțel Sorana, Frenț Delia, Andro Alex
Grupurile de inițiativă a tinerilor din cele nouă comune candidate pentru titlul de Sat European de Tineret 2023 și-au prezentat candidaturile în fața Juriului EYV, într-o sesiune specială la Summitul Tinerilor din Mediul Rural, pe 26 august. În ordinea alfabetică, tinerii au prezentat pe scurt problemele tinerilor din comunitatea lor, planurile de activități, au răspuns la întrebările juriului și au primit feedback de la aceștia: Comuna Ciucsângeorgiu din județul Harghita; Comuna Dumbrava din județul Prahova; Matca din județul Galați; Panaci din județul Suceava; Popești din județul Bihor; Racovița din județul Sibiu; Scoarța din județul Gorj; Săbăoani din județul Neamț; Tulucești din județul Galați. Urmează ca până la data de 11 septembrie 2022, tinerii din comunele finaliste să trimită candidatura finală, care va fi evaluată de fiecare membru al juriului, iar apoi, titlul de Sat European de Tineret 2023 va fi acordat în cadrul Galei Tinerilor din Mediul Rural.
Membrii juriul prezenți la prezentare au fost: Andra Camelia Cordoș (Asociația Go Free & European Youth Village); Andre Rădulescu (Identity Education); Andrei Popescu (Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale); Cătălina Olteanu (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării); Lelia Preoteasa (Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse); Mihai Panțiru (Slimnic – Sat European de Tineret 2021-2022); Victor Cătălin Toma (ADA & European Youth Village); Yolanda Florescu (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș), iar via Zoom, Maria Bivol (Asociația Obștească Alternativa din Republica Moldova) și Vlad Dumitrescu (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile).
Titlul de „Sat European de Tineret” este oferit de Guvernanță în cadrul programului național European Youth Village satelor sau comunelor din România care susțin tinerii în acțiunile pe care aceștia doresc să le organizeze în comunitate, și care înțeleg că schimbarea la nivel local este generată printr-un parteneriat între autoritoritățile locale și tineri. Pe parcursul anului 2023, în comunele care vor purta acest titlu, toate inițiativele, evenimentele sau acțiunile ce vor fi organizate la nivel local vor urmări să crească participarea tinerilor și a autorităților în vederea rezolvării unor probleme sau nevoi ale tinerilor din comunitate, cât și îmbunătățirii unor aspecte care-i vizează în mod direct pe tinerii din mediul rural. Prin participarea în program, tinerii devin mai conștienți de resursele de care dispun, mai vizibili și pregătiți să acționeze în direcția unei schimbări pe care și-o doresc la nivel local, național, european.
În paralel cu prezentarea candidaturilor, participanții la Summit au parcurs un treasure hunt prin satul Ruși, organizat de voluntarii grupului de inițiativă Slimnic – Satul European de Tineret 2022.
În ziua a treia, pe 27 august, am lansat oficial Carta Albă a Tinerilor din Mediul Rural, un document strategic menit să orienteze viitoarele politici publice care creează efecte asupra tinerilor din mediul rural. La panel au participat următorii invitați (în ordinea intervențiilor): Victor Cătălin Toma și Andra Camelia Cordoș (Coordonatori ai Programului European Youth Village); Izabella Doboly (Secretar de Stat în cadrul Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse); Raluca Turcan (Camera Deputaților, Comisia de muncă și protecție socială); Valentin-Dumitru-Ioan IVAN (Vicepreședinte al Asociației Comunelor din România); Mircea Meriacri (Reprezentant al Consiliului Tineretului din România); Yolanda Florescu (Reprezentantă a Fundației Județene pentru Tineret Timiș); Andrei Popescu (ANPCDEFP, Erasmus+ & Corpul European de Solidaritate).
Ziua a continuat cu atelierele susținute în paralel. După închiderea oficială a Summitului și, evaluarea #înRITMrural, o nouă sesiune foto la zona de Photobooth și street debate pe tema „Cum arată un sat european de tineret?”, seara a fost închisă cu un spectacol cu foc oferit de grupul Cavalerii Cetății Roșii din Sibiu, artificii și o petrecere la cort pentru a celebra împreună participarea noastră și noile prietenii legate.
La finalul celei de-a treia ediții a summitului Tinerilor din Mediul Rural, mulțumirile noastre se îndreaptă către toți cei care ați contribuit ca acest eveniment să aibă loc în sat, voluntarilor Slimnic, ADA și Go Free, facilitatorilor, reprezentanților autorităților, membrilor juriului, dar și oamenilor care ne-au sprijinit să transformăm spațiile din școală într-un mediu primitor, celor au avut grijă de noi pe parcursul zilelor și au răspuns prompt solicitărilor noastre. Mulțumirile noastre merg și către participanții care au înțeles că e nevoie de răbdare să dăm un upgrade la participare! Nu uităm nici de echipa de coordonare a acestui eveniment: Andra, Leo, Mihai, Miruna și Victor.
Summitul Tinerilor din Mediul Rural este un eveniment coordonat de Guvernanța programului European Youth Village/Satul European de Tineret (Asociația pentru Dezvoltare Activă și Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile) în cadrul proiectului “European Youth Village – un program de referință pentru dezvoltarea sectorului de tineret din mediul rural”.
Proiect derulat de Asociația pentru Dezvoltare Activă în parteneriat cu Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să consolideze capacitatea programului European Youth Village de a deveni un program de referință pentru dezvoltarea sectorului de tineret din mediul rural și de a contribui strategic la schimbări sistemice care să vină în sprijinul tinerilor și întregului ecosistem de tineret din mediul rural din România prin coalizarea sectorului, influențarea și monitorizarea politicilor publice și diversificarea oportunităților, resurselor și instrumentelor de sprijin pentru organizații și tineri.
Fotografii realizate de: Melinda GALL, Georgiana JUCAN și Ana Maria HANEA
Text scris de Andra Camelia Cordoș