Summitul European al Tinerilor din Mediul Rural (European Rural Youth Summit / ERYS) a reușit să unească prin cea de-a doua ediție a sa aproximativ 130 de tineri și lucrători de tineret din întreaga Europă, printre care ne-am numărat și noi, în calitate de jurnaliști comunitari ce își doresc să prezinte summit-ul prin prisma propriilor experiențe.
Vizita în Hălăucești
Evenimentul a fost desfășurat între 23 și 27 iulie în comuna Hălăucești din județul Iași, comună ce a purtat titlul de Sat European de Tineret în perioada 2022-2023. Summit-ul a fost găzduit, bineînțeles, de grupul de tineri din Hălăucești, care ne-a făcut să ne simțim de-a dreptul ca acasă prin primirea călduroasă și efortul depus. Mai precis, activitățile au avut loc în căminul cultural și în liceul din sat, locații amenajate corespunzător pentru buna desfășurare atât a sesiunilor plenare sau de informare cu privire la principiile EYV, cât și a workshopurilor diverse sau a diferitelor activităților ținute în aer liber.
Mi-au atras atenția în mod special fotografiile puse pe pereții ambelor clădiri, fotografii ce urmăreau evoluția programului European Youth Village de-a lungul anilor și ce arătau mici fragmente din multitudinea de evenimente realizate de tinerii din mediul rural în cadrul acestuia. De asemenea, pot spune că am apreciat spațiul din curtea liceului ce dispunea de băncuțe colorate, fotolii puf și chiar baloți de paie, perfecte pentru a lua masa, pentru a te relaxa în pauzele dintre sesiuni sau pentru a crea un loc prielnic de socializare cu ceilalți participanți, în timp ce te reconectezi cu natura din jur.
Încărcați cu multă energie pozitivă, voluntarii din Hălăucești ne-au prezentat și centrul de tineret din sat, unde grupul de inițiativă își desfășoară regulat activitatea. Am rămas plăcut surprinsă să văd un loc plin de picturi pe pereți, jocuri de societate, cărți captivante și idei inovative. Astfel, aș putea spune că centrul își îndeplinește cu succes scopul de a deveni un safe space pentru orice tânăr din comunitatea respectivă și nu numai, dovedind încă o dată că Hălăucești reprezintă un model demn de urmat pentru satele ce poartă sau ce își doresc să poarte în viitor titlul de Sat European de Tineret.
O seară prin Europa
După prima zi de workshop-uri și sesiuni plenare, ne-am așezat să facem schimb de culturi, emoții și energii. ERYS a adunat participanți din 21 de țări. Pe rând, am descoperit dansuri, locuri, peisaje, lucruri care înzestrează o țară. Un moment care a rămas cu mine a fost dansul celor din Norvegia, s-a râs, s-a văzut, s-a filmat. Inevitabil am încins și o horă, mai apropiată de cele românești decât m-aș fi așteptat. Când voi ajunge în Egipt, voi știi cum să salut și să spun măcar câteva cuvinte. Nu am fost în Polonia până acum, dar videoclipul de prezentare m-a făcut să vreau să o descopăr cel puțin o săptămână. Cel mai plăcut, papilele mele gustative s-au bucurat nespus: dulciuri, snack-uri, un compot din Republica Moldova de mi-a uns vocea și cea mai bună parte, jeleuri din fructe uscate. Se topeau în gură, în timp ce erau acre atât cât trebuia. Așa că de la niște jeleuri, am ales ca următoarea vacanță pe care o voi avea, să fie în Armenia. Recomand total, 10/10.
Mă simt profund recunoscătoare pentru ceea ce am primit prin acest summit, realitatea de a fi cetățean european. Există un risc de a te identifica strict cu identitatea națională, uitând că trăim într-un spațiu mai mare și mai surprinzător de atât. Am nevoie să interacționez la intervale regulate cu persoane care nu vorbesc română pentru a-mi menține contactul cu nivelul internațional al limbii engleze. Chiar mai important de atât, ERYS mi-a amintit că mă pot conecta atât de duios și echilibrat cu persoane de alte naționalități și mai în vârstă decât mine. Workshopurile despre care voi vorbi la un moment dat în acest articol, mi-au permis, spre exemplu, să descopăr o perspectivă asupra experienței de lucrător de tineret în Franța. Cum funcționează obligativitatea de a vota în Belgia? Cum arată satele din Norvegia? Mă simt un om măcar un pic mai împlinit pentru că am aflat răspunsurile la aceste întrebări. Curiozitatea va rămâne mereu o putere.
Excursia la Hanul Ancuței
În seara din a doua zi de activități, cina a fost organizată la Hanul Ancuței, un loc emblematic pentru România prin plasarea aici a acțiunii din volumul cu același nume, scris de bine-cunoscutul autor Mihail Sadoveanu. Din punctul meu de vedere, această mică excursie a reprezentat prilejul perfect de a arăta participanților străini o bucățică din cultura și istoria țării noastre într-un mod diferit și distractiv, lipsit de plictiseală.
Fiind destul aproape de Hălăucești, mai exact la intersecția drumurilor dintre Piatra Neamț și Roman, am ajuns rapid la han și ne-am îndreptat de îndată spre terasa intitulată Hambarul Ancuței, locul unde aveam să ne petrecem seara. Atât clădirea hanului, cât și hambarul, erau amenajate în stilul tradițional românesc, cu lemn masiv, tapițerii colorate și blănuri de animal. Însă spațiul verde, unde era construit un mic lac cochet cu un pod din lemn rustic peste, și curtea interioară, unde erau plantate flori și amplasate băncuțe și un spațiu de joacă pentru copii, aveau elemente moderne ce făceau turiștii să nu se piardă prea mult cu gândul în vremurile demult apuse.
Ne-au fost servite 3 feluri de mâncare foarte gustoase, care, la fel ca locația, îmbinau cu succes tradițiile noastre cu elementele actuale, în timp ce pe fundal răsuna live muzica populară. Partea mea preferată, și posibil și a oricărui participant la ERYS, a fost hora autentică, dansată de tinerii de la summit împreună cu ceilalți turiști de la han. Se crease o atmosferă atât de familială, în ciuda barierei lingvistice și a diferențelor culturale, încât la un moment dat, niște nuntași și invitații lor ce sărbătoreau într-o parte a hambarului, au intrat în horă și s-au distrat alături de noi. Pot spune că sunt atât mulțumită și mândră că am reușit prin această cină să le arătăm tinerilor europeni aspecte românești mai puțin cunoscute la nivel internațional, cât și recunoscătoare ca am avut ocazia să iau și eu parte la rândul meu la o astfel de experiență unică.
Un altfel de sens pentru învățare
Probabil, metoda mea favorită de învățare ia forma workshopurilor. Simt enorm de multă recunoștință pentru organizatorii ERYS pentru că ne-au pus în dialog, pe noi, participanții cu traineri profesioniști, atenți și empatici care și-au prezentat cunoștințele pe înțelesul tuturor. Am ales să particip preponderent la workshopurile pe tema sau apropiate de zona de stare de bine și sănătate mintală. “Oops!…I Did It Again” a fost despre motivele pentru care neglijăm felul în care ne simțim, cu accent pe implicarea noastră în organizații când munca pare să fie mereu pe locul I. În final, am ieșit în aerul plăcut de Hălăucești și fiecare a ales cum să își ducă siesta: meditație, colorat sau jocuri. Prin atelierul “Diversity Learning” m-am regăsit și m-am cunoscut mai înăuntrul meu. M-a inspirat în folosirea unor noi instrumente și metode de lucru, diverse și apropiate de fiecare om ca individ unic în cadrul unei organizații. Educația incluzivă și acceptarea diversității fiind teme importante pentru mine și care ar trebui să fie mai mult și pentru societate, în general. Lucrând în echipe de câte doi, am vorbit despre ce înseamnă numele nostru pentru noi și câteva aspecte importante care ne caracterizează. O idee pe care am primit-o de la coechipiera mea, idee cu care am rămas și pe care încerc să mi-o integrez în energie, este că libertatea poate fi mai mult decât ceva palpabil, poate fi și o stare de spirit. Am nevoie să îmi amintesc că eu sunt personajul principal în propria lume. Nimeni nu ar trebui să îți impună moduri de gândire și nimeni nu ar trebui să îți îngrădească libertatea.
După fiecare proiect încheiat, îmi iau un timp îndelungat pentru reflectare. Iar concluzia este aceeași de fiecare dată. Sunt recunoscătoare pentru ce am experimentat, învățat, și pentru toți oamenii pe care i-am cunoscut. Summitul European al Tinerilor din Mediul Rural este un proiect necesar și care sper să rămână cât mai mult timp prezent. În final, rămâne “până data viitoare”, nu avem loc de “adio” în noi.
Material realizat de Amelia ASIMINEI și Cristina CRUDU, jurnaliști comunitari la Mica Redacție Rurală dezvoltată în proiectul “StReEt: Școala de Jurnalism Comunitar #înRITMrural”, cu sprijinul programului Erasmus Plus al Uniunii Europene.
Fotografii: Leonard Ficuță, Georgiana Jucan, Ioana Mihai
Summitul European al Tinerilor din Mediul Rural a fost organizat de Guvernanța programului European Youth Village (formată din Asociația pentru Dezvoltare Activă și Asociația Go Free) și ANPCDEFP (Agenția Națională care implementează în România programele europene Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate), împreună cu Primăria Panaci și Grupul de Inițiativă al Tinerilor din Panaci au organizat în perioada 4-6 septembrie 2024, Panaci, Suceava.
