Luna trecută puneam ștampila pe oamenii care ne vor reprezenta interesele pentru următorii patru sau cinci ani. Sezonul alegerilor 2024 nu a venit, însă, fără greutăți, pericole sau greșeli pe care unii cetățenii le-au făcut din cauza informațiilor false publicate în media tradițională și pe platformele online de socializare. Un scenariu care, din păcate, este pe cale să se repete și în 2025. Am văzut imagini și clipuri sau conferințe de presă în care viitorii candidați ne vorbesc despre promisiunile lor pentru mandatul care urmează și am auzit cetățeni care fac propuneri candidaților și care își exprimă nemulțumirile. Însă foarte rar vedem tineri din mediul rural care să iasă în față să vorbească despre problemele și nevoile lor, iar tinerii din sate sunt, la rândul lor, de cele mai multe ori inexistenți pe agendele candidaților la alegeri.
Conform “Studiului asupra tinerilor din România 2024” realizat de Friedrich Ebert Stiftung – Romania, interesul tinerilor (18-29 ani) pentru politică a crescut față de 2019, când 76% nu erau interesați, iar doar 9% erau interesați. În 2024, procentul celor neinteresați a scăzut la 45%, iar cel al celor interesați a ajuns la 18%. În funcție de gen, 20% dintre bărbați și doar 15% dintre femei se declară interesați de politică. Chiar dacă a crescut interesul pentru politică, majoritatea tinerilor se simt nereprezentați. Interesul pentru politică este influențat de percepția asupra reprezentării tinerilor: 55% dintre tineri consideră că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică, 30% cred că reprezentarea este medie, și numai 15% o consideră corespunzătoare.
Deși tinerii (18-34 de ani) reprezintă o cohortă mică din totalul populației cu drept de vot, ultimele alegeri ne-au arătat nu doar că fiecare vot contează, dar și faptul că fiecare vot neinformat ne poate arunca în haos.
Tinerii spun de asemenea că nu au foarte multă încredere în democrație sau că preferă să nu meargă la vot în semn de protest pentru că nu își doresc să aleagă “răul cel mai mic”. Pe de altă parte, tinerii din România care trăiesc în mediul rural vor ca decidenții să își asume că în următorii ani vor dezvolta mai multe oportunități, resurse și facilități care să răspundă la nevoile și problemele lor. Dialogul constant dintre tineri și decidenți este însă prea puțin practicat în sat.
Chiar dacă de cele mai multe ori nu îi vedem, tinerii din satele din România sunt tot mai activi și mulți joacă un rol important în schimbările din comunitățile lor. Prin implicare civică în sate lor, dezvoltarea contextelor de învățare și participare la viața democratică, tinerii demonstrează că pot transforma nu doar percepțiile despre satele în care trăiesc, ci și cultura votului. Învățând să se informeze din surse sigure și alegând să voteze responsabil, tinerii din mediul rural contribuie astfel la consolidarea unei societăți democratice și mai implicate civic. Am vorbit cu cinci tineri care au activat în comunitatea European Youth Village în ultimii patru ani, reușind să construim o perspectivă detaliată asupra motivelor și mecanismelor care îi determină să se implice și să ia decizii informate în cabinele de vot.
De la activism civic la implicare politică
Mihai Panțiru, un tânăr din comuna Slimnic, județul Sibiu, a trecut de la activism civic la politică, reprezintând generația din rural care nu mai acceptă să stea pe margine. Mihai a văzut cum lipsa reprezentării tinerilor în procesele decizionale duce la stagnare, și, după câțiva ani în care a organizat activități de învățare nonformală pentru tinerii din comuna Slimnic care a purtat și titlul de Sat European de Tineret în 2021-2022, a hotărât să candideze pentru alegerile locale din 2024 și să îi inspire pe cei din jur să înțeleagă importanța procesului electoral. „Simt că e rolul meu să inspir alți tineri să vadă că pot face o diferență”, spune el. Mihai susține că activitățile pe care le-a organizat în sat nu doar mobilizează tinerii, ci le insuflă și o atitudine responsabilă față de procesul electoral: „Am văzut că tinerii sunt mult mai direcți și argumentează decizia lor de vot, iar asta dă speranță că schimbarea poate continua.”
MRR: Ce experiențe personale sau profesionale consideri te-au pregătit pentru funcția de consilier local?
Mihai Panțiru: Pentru a fi consilier sau primar, sau viceprimar, cea mai mare experiență de care ai nevoie e să știi să fii atent la cei din jurul tău, să simți care sunt nevoile comunității și să fii orientat spre a veni cu soluții și a rezolva problemele. Atunci consider că experiența mea care m-a ajutat cel mai mult a fost implicarea în dezvoltarea comunitară din ultimii ani cu tinerii. Împreună cu tinerii din comuna noastră, Slimnic, am înțeles ce nevoi și probleme au tinerii și am simțit că este o experiență foarte importantă să îți dai seama ce își dorește comunitatea. Cum am făcut aceleași lucruri cu tinerii, cumva, am deprins un obicei de a fi atent la cei din jurul meu, ce își doresc cu adevărat. Am și o experiență profesională de a implementa proiecte, imi place să vin cu soluții, să vin cu inovație, să vin cu presiune pe restul ca să convingim că proiectul nostru trebuie implementat. Sunt niște pași de urmat, dar cam la asta se rezumă să îți dai seama de nevoi și să le duci spre zona de soluții.
MRR: Pentru că ești un tânăr la rândul tău, aș vrea să te întreb, cum vezi tu rolul tinerilor în dezvoltarea comunităților rurale?
Mihai Panțiru: Tinerii sunt resursa de care au nevoie satele din România, ingredientul cheie ca satele să se schimbe. Altfel, o să stăm în continuare în zona conservatoare în care așteptăm ca lucrurile să se schimbe, dar nu o să se schimbe substanțial în curând. Tinerii au energie să schimbe lucrurile, tinerii au curaj să vină cu soluții la problemele mai mari, iar ei mereu au așteptări mai mari, sunt mai atenți la ce se întâmplă în alte comunități, în online, foarte conectați în online cu alte comunități rurale din țară. Ei vin cu exemple concrete de probleme și au mai mult timp, mai ales în perioada de studenție sau când sunt liceeni, de a investi în dezvoltarea comunității, timp pe care poate adulții, după job, nu mai îl au să fie atat de implicați în comunitate.
Tinerele din rural: actori cheie în politica locală
Ștefania Hodorog, din comuna Cleja, județul Bacău, este un alt exemplu al modului în care tinerii pot transforma frustrările în motivație pentru a se implica civic în comunitățile lor. După mulți ani de activism civic în satul ei, la care se adaugă experiența de coordonatoare a programului Cleja – Sat European de Tineret în 2021, Ștefania a decis să intre în politică, observând că legislația care ar putea sprijini tinerii rămânea blocată în sertarele decidenților. Contextele de învățare nonformală în care a fost implicată au avut un impact decisiv, oferindu-i atât încrederea, cât și competențele necesare pentru a face față unui mediu politic complex, „Aceste contexte de învățare nonformale, de obicei îi pun pe tineri în ipostaza de a lua decizii, de a vedea cum se iau deciziile, de a-și asuma anumite roluri, poate chiar de coordonare, lucruri care îi face să prindă gustul implicării.” Mesajul ei către tinerii din mediul rural este clar, ,,votul este mai mult decât o alegere, este o responsabilitate care poate transforma comunități”.
MRR: Ce ar putea face autoritățile pentru a promova mai mult valorile și principiile Uniunii Europene în rândul tinerilor și tinerelor din satele din România, fie că vorbim de nivel local sau național?
Ștefania Hodorog: Autoritățile locale ar putea să creeze niște parteneriate cu alte localități din țară, din Europa, să se facă acele înfrățiri ca să se facă tot felul de acțiuni comune, astfel încât și de o parte și de cealaltă să existe schimburi de experiență, să vadă tinerii că există și alți tineri prin alte părți ale Europei, care gândesc ca ei, care văd lucrurile ca ei sau care le văd altfel. Și tocmai asta e frumusețea, să vadă că există puncte comune, dar și puncte diferite și că există și o grămadă de provocări, și de-o parte, și de cealaltă. Participarea împreună la evenimente europene, există programe pe careeu nu le-am văzut niciodată promovate în vreo autoritate locală, în care tinerii care sunt aleși ar putea să meargă să interacționeze cu tot felul de tineri la nivel european.
MRR: Ce mesaj ai dori să transmiți pentru fetele din mediul rural care se gândesc să intre în politică?
Ștefania Hodorog: Să intri în politică nu este un pas ușor de făcut, pentru că de cele mai multe ori, din păcate, politica este plină de bărbați adulți care se simt amenințați de ideile noi și de persoanele tinere. Am trecut prin asta, trec în continuare și rugămintea mea e să nu vă dați bătute, să mergeți înainte, pentru că atunci când va fi mai greu, trebuie să vă amintiți de ce faceți pasul acesta. Eu sunt convinsă că pasul acesta vine dintr-o motivație intrinsecă foarte puternică, din dorința de a contribui pe bune, avem multe tinere foarte faine în mediul rural, care își doresc să facă voluntariat și să contribuie la dezvoltarea comunității lor. Vă încurajez să nu vă dați bătute și, dacă vreodată e nevoie, cereți ajutorul, cu siguranță cineva va vedea mesajul și vă va oferi sprijin.
Responsabilizarea tinerelor și tinerilor votanți prin voluntariat
Anamaria Aldea, studentă și o tânără implicată în grupul care a coordonat programul Slimnic – Sat European de Tineret 2022-2023, județul Sibiu, descrie cu entuziasm primul său vot, „Am fost foarte nerăbdătoare pentru că m-am documentat și știam ce vreau să aleg”. Pentru Anamaria, procesul de vot nu a fost doar o formalitate, ci o responsabilitate asumată ca cetățean activ în viața comunității. A observat însă și lacunele din educația electorală a multor votanți: „Mi s-a părut trist că unii habar nu aveau ce să facă sau pentru ce votează. Totul pornește de la educație, iar noi avem mare nevoie de asta.” Totuși, experiența sa ca observator în secția de votare i-a arătat că mulți votanți, inclusiv tineri, nu sunt suficient de bine informați. „Eram tristă să văd oameni care nu știau ce să facă, ce votează sau de ce. Totul pleacă de la educație, iar asta trebuie să înceapă mult mai devreme”, subliniază ea. Pentru Anamaria, procesul electoral nu înseamnă doar să îți exprimi opțiunea, ci să înțelegi implicațiile votului tău.
MRR: Poți numi câteva experiențe sau oameni care au avut o influență asupra modului în care privești participarea ta în democrație?
Anamaria Aldea: La început, la facultate, mi s-a părut foarte interesantă partea cu ONG-urile și politicile publice, nu neapărat zona asta foarte axată pe procesul electoral. Dar am avut un profesor care mi-a deschis și această perspectivă de a afla cât mai multe lucruri și despre procesul electoral, ideologii și partide politice. Cred că el m-a influențat cel mai mult în această zonă și totodată, Mihai, care a și candidat anul acesta și am avut ocazia să fac parte din echipa lui și să văd exact cum funcționează lucrurile pe teren.
MRR: Ce impact crezi că pot avea contextele de învățare dezvoltate în sate pentru tinerii din mediul rural în promovarea valorilor democratice?
Anamaria Aldea: Cred că ar avea un foarte mare impact dacă ar începe cumva de la o vârstă mai mică, societatea trebuie pregătită încă de mică. Încă din clasele primare, când se vorbește despre anumite drepturi, nu doar despre dreptul de a vota, adică trebuie să fim conștienți de toate drepturile pe care le avem și cumva să avem așa o structură prin care să știm exact ce avem de făcut în momentul în care ajungem la vot. Nu, să ne trezim atunci că avem 18 ani și suntem în fața faptului că eu trebuie să votez și nu știu, nu am cunoștințele necesare. Cred că ar fi nevoie de niște activități pentru cei mai mici, niște ateliere pentru ei, ca să se înțeleagă acest mecanism, să se ia totul treptat.
Implicarea tinerilor în dezvoltarea comunităților rurale
Raul Lupu, un tânăr student, coordonator în cadrul programului Jebel – Sat European de Tineret 2024, adaugă o perspectivă practică asupra modului în care tinerii pot fi încurajați să participe la vot, el a văzut cum voluntariatul poate schimba mentalitățile tinerilor și îi poate încuraja să participe la vot. Pentru el, votul este „arma democrației”, un instrument pe care tinerii trebuie să îl folosească pentru a influența pozitiv viitorul comunității lor. Prin activitățile organizate împreună cu grupul de inițiativă din comuna sa, Raul a încercat să sublinieze importanța democrației. „Am pus un videoclip emoționant despre regimul comunist și despre cum era atunci să nu ai acest drept [n.r. la vot]. A avut un impact puternic. Votul nu este doar o datorie, este un semnal că vrem să ne fie auzită vocea”, povestește el. Raul este convins că tinerii din mediul rural încep să înțeleagă că votul lor este esențial: „Le spun mereu că ștampila aia e arma lor. E responsabilitatea noastră să votăm și să arătăm că vrem o schimbare.”
MRR: Cum pot tinerii să fie încurajați să participe activ nu doar la vot, ci și la discuțiile și deciziile care afectează comunitatea?
Raul Lupu: Participarea crescută la vot a tinerilor din rural influențează semnificativ procesul de luare a deciziilor. Noi tindem să votăm cu candidații care împărtășesc cu noi anumite principii și valori comune, prin faptul că îi alegem și ei ajung la putere, interesele noastre, ale tinerilor, vor fi luate în calcul. Important e doar să mergem și să îi votăm pe oamenii aceștia pentru a vedea lucrurile acestea puse și în practică, să nu rămână doar la stadiul de vorbe și promisiuni.
MRR: Dacă ar fi să gândești la tine și la alți tineri care nu sunt interesați să se implice în procesele decizionale, ce crezi că a făcut diferența să devi mai conștient de rolul tău de tânăr cetățean activ?
Raul Lupu: Personal, sunt o fire mai conștiincioasă și cred că acesta este motivul pentru care am ales să mă implic și, desigur, să fiu un cetățean activ. Pe lângă asta fiind și o persoană încăpățânată, iar atunci când îmi propun un lucru, trebuie musai să-l scot la lumină, mereu mi-am dorit să trăiesc într-o societate dezvoltată, chiar să mă implic în dezvoltarea ei și iată că asta fac, e nevoie doar de puțină ambiție și perseverență.
Educația pentru democrație și cultura votului în sat
Educația joacă un rol fundamental în acest proces, iar profesori precum Ionela Braică sunt în prima linie a eforturilor de a forma cetățeni activi în mediul rural. „Încerc să îi pun pe elevi în situații practice, cum ar fi simulări de alegeri sau dezbateri, pentru ca ei să vadă că democrația nu este doar o idee abstractă, ci o realitate pe care o putem influența”, explică Ionela. Ea, fiind tânără în mediul rural și profesor de educație socială, consideră că relația dintre școală, familie și comunitate este esențială pentru a forma o cultură a votului responsabil, susținând că întâlnirile dintre tineri și aleșii locali pot fi o modalitate eficientă de a-i face pe elevi să înțeleagă importanța implicării politice.
MRR: Cum crezi că poate fi îmbunătățită participarea la vot a tinerilor din în mediul rural?
Ionela Braică: Ar trebui să îi acordăm și educației sociale rolul său de disciplină importantă. Activitățile extrașcolare ar face aici diferența, într-o oră pe săptămână e destul de greu, având în vedere că și volumul materiei, competențele de dezvoltat sunt destul de multe și de variate, cred că ar trebui organizate activități extrașcolare care să pregătească cetățeni, care să pregătească tinerii pentru a fi cetățeni activi, pentru a participa la vot. O întâlnire cu aleșii locali din fiecare sat, pe care oricum tinerii îi cunosc sau poate nu, să vadă ce anume fac, să vadă că pot avea acces la oamenii aceștia, că se poate discuta cu ei, în urma experienței acesteia și importanța acordată votului ar fi mai mare.
MRR: Cum poate școala să joace un rol mai puternic în formarea unui culturi a participării democratice în mediul rural?
Ionela Braică: Cred că prin organizarea de activități extrașcolare, cred că este foarte importantă și o relație foarte bună sau cel puțin existența unui contact a tinerilor cu autoritățile locale, care poate să fie mediată de școală. Voluntariatul astăzi este foarte valorizat, în comunități, dar am sentimentul că mai degrabă în comunitățile urbane decât în cele rurale, deși și în cele rurale se fac activități de voluntariat, majoritatea sunt pe partea aceasta de mediu, ecologie, ecologizare. Dar voluntariatul înseamnă mult mai mult, e o lecție pentru tineri și poate să influențeze tinerii în dezvoltarea lor ca cetățeni activi. Voluntariatul le oferă o experiență practică și un mediu mai degajat, prin care pot să învețe
Ancore pentru schimbare: voluntariatul și contextele nonformale de participare
Contextele nonformale de participare din mediul rural sunt un accelerator pentru participarea democratică, fie că vorbim despre inițiative locale, precum consultări cu tinerii sau dezbateri cu candidații la alegeri, toate aceste experiențe le oferă tinerilor încrederea de a-și face vocea auzită. În Slimnic, Mihai și Anamaria au demonstrat cum o echipă de tineri poate influența deciziile locale. În Jebel, Ionela și Raul au arătat că simpla implicare în dezvoltarea de contexte de întâlnire între tineri și decidenți dar și de formare a tinerilor pentru a deveni cetățeni mai activi poate atrage mai mulți tineri spre urne. În Cleja, Ștefania a confirmat că implicarea locală în transformarea comunității sale prin voluntariat creează o punte între activismul civic și implicarea politică.
Tinerii care fac diferența în satele lor ne arată că implicarea acestora nu este întâmplătoare, este rezultatul unor contexte de învățare și participare dezvoltate în ultimii ani, în mediul rural, al unor lideri locali care îi inspiră și al unei dorințe comune de a schimba percepția asupra tinerilor din mediul rural. Votul lor este nu doar un act de responsabilitate individuală, ci și un mesaj colectiv că democrația poate funcționa și în cele mai mici sate, atunci când tinerii sunt pregătiți și motivați să își asume rolul de cetățeni activi.
Material realizat de Bianca BORCEA, jurnalist comunitar la Mica Redacție Rurală, o inițiativă dezvoltată în proiectul “StReEt: Școala de Jurnalism Comunitar #înRITMrural”, coordonată de Asociația Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile și Asociația pentru Dezvoltare Activă, cu sprijinul programului Erasmus Plus al Uniunii Europene.
Ilustrație de George Roșu
